George Giuglea
George Giuglea | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 29 ianuarie 1884 Satulung, Brașov, Austro-Ungaria | ||
Decedat | 7 aprilie 1967, (83 de ani) București, Republica Socialistă România | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | lingvist | ||
Limbi vorbite | limba română | ||
Activitate | |||
Educație | Facultatea de Litere și Filosofie din București, Universitatea din Cluj | ||
Alma mater | Facultatea de Litere a Universității din București | ||
Organizație | Universitatea Babeș-Bolyai | ||
| |||
Modifică date / text |
George Giuglea (n. , Săcele, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost un lingvist român, membru corespondent al Academiei Române.
Biografie
modificareUrmează Școalele Centrale Române greco-ortodoxe din Brașov, apoi Facultatea de Litere și Filosofie din București (1903-1908), fiind discipolul lui Ovid Densusianu. Între anii 1913-1914 este lector de limba română la Sorbona. Își susține doctoratul la Universitatea din Cluj (1920), unde va fi profesor la Catedra de filologie romanică a Facultății de Litere și Filosofie din 1919 până în 1947. A urmat, de asemenea, specializări în lingvistică romanică în Italia și în Spania. Concomitent cu activitatea de la catedră, a făcut parte, încă de la înființare, din colectivul Muzeului Limbii Române din Cluj, condus de către Sextil Pușcariu. Studiile sale s-au axat pe domeniile lexicologiei, etimologiei și toponimiei, în cadrul cărora este aplicată metoda de cercetare „cuvinte și lucruri” (Wörter und Sachen).
Decorații
modificare- Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” (13 octombrie 1941)[1]
Lucrări publicate
modificare- Cercetări lexicografice. Elemente latine în limba română, București, 1909
- De la românii din Serbia. Culegere de literatură populară (în colaborare cu G. Vâlsan), București, 1913
- Călătoriile călugărului Chiriac de la mânăstirea Secul, București, 1936
- Concordances linguistiques entre le roumain et les parlers de la zone pyrénéenne, Cluj, 1937
- Cheie pentru înțelegerea continuității noastre în Dacia prin limbă și toponimie, București, 1944
- Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der dakorumänischen Sprache, Sibiu, 1944
- Cuvinte românești și romanice. Studii de istoria limbii, etimologie, toponimie, ediție îngrijită, introducere, bibliografie, note și indice de Florența Sădeanu, București, 1983
- Fapte de limbă. Mărturii despre trecutul românesc. Studii de istoria limbii, etimologie, toponimie, ediție îngrijită, introducere, tabel cronologic, note și indice de Florența Sădeanu, București, 1988
Afilieri
modificare- Membru corespondent al Academiei Române (din 1936)
Note
modificare- ^ Decretul Regal nr. 2.854 din 13 octombrie 1941 pentru acordări de semn onorific „Răsplata Muncii”, pentru 25 ani în serviciul Statului, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 305 din 24 decembrie 1941, partea I-a, p. 8.020.