Gerard al V-lea de Jülich
Gerard al V-lea (n. înainte de 1250 – d. 29 iulie 1328) a fost conte de Jülich de la 1297 până la moarte.
Gerard a fost fiul mai mic al contelui Willem al IV-lea de Jülich cu Richarda de Geldern, fiică a contelui Gerard al III-lea de Geldern.[1]
Gerard a succedat fratelui său mai mare, Waleram (care murise în bătălia de la Furnes) în poziție de conte de Jülich în 1297. Gerard a acordat sprijin regelui german Adolf de Nassau în bătălia de la Göllheim din 1298, însă atunci când Adolf a fost ucis de către Albert I de Habsburg, Gerard s-a supus acestuia din urmă, fapt care i-a permis să își mențină fieful său imperial. El l-a susținut pe Albert în disputa cu electorii renani din 1300, confirmându-și interesele față de Köln. Gerard a obținut de asemenea drepturile asupra Kaiserswerth, Mönchengladbach, Kessel-Grevenbroich, Rheydt, Münstereifel/Bergheim și Müllenark, printre altele. În 1313, Gerard l-a sprijinit pe Ludovic de Bavaria în războiul de succesiune pentru tronul Germaniei și a permis încoronarea acestuia în Aachen, împotriva dorinței arhiepiscopului de Köln.
Familie și urmași
modificareGerard s-a căsătorit înainte de 13 decembrie 1299 cu Elisabeta de Brabant-Aarschot (n. cca. 1280 – d. 1350/1355), fiică a lui Godefroi de Brabant și a Ioanei de Vierzon. Sora Elisabetei, Maria se căsătorise cu fratele lui Gerard, Waleram. Gerard și Elisabeta au avut următorii copii:
- Willem (n. cca. 1300 – d. 1361), succesor în comitatul de Jülich, devenit în timpul său ducat
- Ludovic (d. după 1311)
- Gottfried (d. 1335), căsătorit cu Elisabeta de Cleves
- Waleram (n. 1303/1304 – d. 14 august 1349), devenit arhiepiscop de Köln (1332–1349)
- Henric, preot de St. Andreas din Köln (1319–1334)
- Ioan (d. după 1327), canonic la Liège
- Maria (d. cca. 1353), căsătorită pe rând cu Henric al II-lea de Virneberg, Teodoric al VIII-lea de Cleves și Conrad al II-lea de Saffenberg
- Elisabeta, căsătorită cu conte Ioan al II-lea de Sayn, iar ulterior cu Gottfried de Hatzfeld
- Richarda (n. 7 martie 1314 – d. 7 martie 1360), căsătorită în 1330 cu ducele Otto al IV-lea de Bavaria Inferioară
Note
modificare- ^ Walther Möller, Stammtafeln westdeutscher Adelsgeschlechter im Mittelalter, Darmstadt, 1922, reprint Verlag Degener & Co., 1995, Vol. 1, p. 14.