Gheorghe Craioveanu
| Gică Craioveanu | |||
|---|---|---|---|
| Informații generale | |||
| Nume complet | Gheorghe Craioveanu | ||
| Data nașterii | (56 de ani) | ||
| Locul nașterii | Hunedoara, România | ||
| Înălțime | 1,82 m | ||
| Greutate | 80 kg | ||
| Post | Atacant | ||
| Cluburi de seniori* | |||
| Ani | Club | Ap | (G) |
| 1988 |
 Constructorul Slatina | ||
| 1989–1990 |
Metalurgistul Slatina | 5 | |
| 1990 |
 Drobeta-Turnu Severin | ||
| 1991–1995 |
 FCU Craiova | 129 | (61) |
| 1995–1998 |
 Real Sociedad | 90 | (26) |
| 1998–2002 |
 Villarreal | 120 | (28) |
| 2002–2006 |
 Getafe | 120 | (16) |
| Echipa națională | |||
| Ani | Țară | Ap | (G) |
| 1996–1998 |
 România | 25 | (4) |
| * Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern | |||
Modifică date / text  | |||
Gheorghe Craioveanu, cunoscut și ca Gică Craioveanu (n. 14 februarie 1968 în Hunedoara, este un jucător român de fotbal, retras din activitate. A jucat 11 ani din 18 în Spania, reprezentând trei echipe cu care a adunat 330 de meciuri și 70 de goluri, în primele două eșaloane.
Cariera
modificareGheorghe Craioveanu a devenit, în timp ce evolua pentru Universitatea Craiova, de două ori golgheterul Ligii 1 (în 1994 și 1995). De asemenea, a mai câștigat o Cupă a României, în 1993, după ce a marcat golul de 2-0 în finala câștigată de Universitatea în fața celor de la Dacia Unirea Brăila. În ultimul meci pentru Universitatea Craiova a marcat un hat-trick într-o partidă în deplasare pierdută în fața echipei Electroputere Craiova, scor 5-4
Activitatea de după retragere
modificareDupă retragere s-a stabilit în Getafe, unde a fost ales consilier pe probleme sportive din postura de independent, susținut de Partidul Popular[1][2], post din care și-a dat demisia după trei săptămâni.[3]
Craioveanu a fost co-prezentatorul emisiunii despre fotbal Minuto y Resultado, difuzată de La Sexta, și comentator sportiv la postul de radio Onda Cero. După ce a divorțat de Oana Deselnicu, s-a recăsătorit cu Gemma Gil Adsuara. Are trei copii: Codruț (din prima căsnicie), Alejandro si Adriana.[1]
Echipa națională
modificareGică Craioveanu a debutat la echipa națională de fotbal a României la data de 8 septembrie 1993, într-o victorie a României în Insulele Feroe. Primul gol avea să îl marcheze abia în 1996, într-un meci împotriva naționalei statului Israel. În anul 1997, a reușit celelalte trei goluri ale sale la echipa națională, în dubla manșă cu Liechtenstein.
În anul 1998, Craioveanu a fost selecționat la Campionatul Mondial de fotbal din Franța. Deși nu a evoluat în niciun meci din grupe, Craioveanu a jucat în optimile de finală, într-o înfrângere a României împotriva Croației. El l-a înlocuit, în minutul 56 al partidei, pe Gheorghe Hagi.
Ultimul meci internațional la care a luat parte Gică Craioveanu a avut loc în 1999, împotriva naționalei statului Azerbaidjan. În total, Craioveanu a adunat 25 de partide pentru „Tricolori”, marcând 4 goluri.
Titluri
modificare- Divizia A: 1990-91
- Cupa României: 1990-91, 1992-93;
Individual
modificare- Divizia A: Golgeter 1993-94, 1994-95
Note
modificare- ^ a b Gică Craioveanu renunță la politică Arhivat în , la Wayback Machine.; Jurnalul Național, 16 iunie 2007 ro
- ^ „Craioveanu, consilier la Getafe; [[Adevărul]], 29 mai 2007 ro”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gică Craioveanu a renunțat la postul de consilier municipal la Getafe; Sport 365, 16 iunie 2007 ro
Legături externe
modificare- Profilul lui Gheorghe Craioveanu pe romaniansoccer.ro
- Profilul lui Gheorghe Craioveanu pe BDFutbol
- Gheorghe Craioveanu pe site-ul National-Football-Teams.com
Interviuri
- EXCLUSIV Gheorghe Craioveanu: „Când spui Hagi, trebuie să te ridici în picioare“, 7 decembrie 2010, Marius Pitaru, Adevărul