Deschide meniul principal

Gheorghe Munteanu-Murgoci (n. 20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – d. 5 martie 1925, București) a fost un geolog, mineralog și pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și-a înscris numele printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române
Gheorghe Munteanu Murgoci
Gheorghe Munteanu Murgoci.gif
Gheorghe Munteanu-Murgoci
Date personale
Născut20 iulie 1872
Vădeni, Brăila
Decedat5 martie 1925, (53 de ani)
București, România
PărințiCiobanul Radu Manolache
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiegeolog, mineralog, pedolog
Activitate
EducațieFacultatea de științe a Universității din București, Universitatea din Munchen
Cunoscut pentru1. fondatorul "Institutului de Studii Sud Est Europene" din București
2. întemeietorul școlii românești de pedologie3 . Membru de onoare al Asociatiei Internationale de Stiinta Solului (ISSS) din anul 1924
PremiiMédaille d'honneur argent
Medalia Carl Friedrich Gauss Medalia Steaua Romaniei , Medalia Bene Merenti .

Cuprins

Date biograficeModificare

Gheorghe Munteanu Murgoci s-a născut la Vădeni, județul Brăila, ca fiu al ciobanului Radu Murgoci. Numele de Munteanu este dat de colegii sai din clasele primare, care știau ca originea sa este de la munte.[1] De fapt, după propriile relatări, nașterea (înregistrată la Vădeni) ar fi avut loc în căruță, în timpul transhumanței, undeva pe drumul dintre munții Buzăului și bălțile Dunării, părinții săi fiind originari din Bisoca , plasa Rm. Sărat.

Urmează școala primară la Braila, iar studiile liceale la liceul real "Nicolae Bălcescu" din acelasi oras. În 1892, susține bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de științe a Universității din București, la secțiile de matematică și științe fizico-chimice. În timpul studenției împreună cu profesorul Ludovic Mrazec face cercetări geologice și petrografice în regiunea Dobrogei și a Carpaților Meridionali. După terminarea studiilor universitare, pleacă la specializare în Austria și apoi în Germania. Teza sa de doctorat (1900), tratând probleme de petrografie, este distinsă cu mențiunea "Magna cum laude" a Universității din Munchen.

În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie , în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la "Școala națională de poduri și șosele " din București, iar când aceasta se transformă în "Școala Politehnică" îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului.[2]

Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra muntilor Dobrogei, Carpaților Meridionali, Masivului Parâng, Munților Lotrului. A descoperit lotritul - înscriind în geologie un nou mineral.[3]. În legatură cu studiile sale petrografice, mineralogice și tectonice, mare importanță o prezintă cercetările sale privind bogațiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condițiile de zăcământ ale petrolului din Oltenia.

Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul școlii românești de pedologie, în 1909 prezentând prima schița de hartă agrogeologică a țării la scara 1: 2500000, unde repartiția principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate. A descoperit noi minerale și zăcăminte de substanțe minerale utile și a elaborat teorii intrate în patrimoniul științei mondiale.

În anul 1913, într-o sedință a “Asociației Sportive” (Federația Societăților Sportive din România - FSSR), profesorul Gheorghe M. Murgoci a făcut prima comunicare asupra cercetășiei. Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României. A fost si unul dintre intemeietorii turismului in Romania . Numit de Regele Carol I -drept profesor de stiintele naturii pentru printul Carol , viitorul Rege Carol al II , inclusiv la bacalaureatului acestuia de la Sinaia din 1912 . Mare patriot , de la inceputul anului 1917 pana in primavara lui 1918 , a lucrat in Basarabia pentru unirea acesteia cu patria mama - Romania . In anul 1918 a fost chemat de catre ministrul nostru la Paris, Victor Antonescu, drept consilier tehnic al delegatiei Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris ( 1918-1920) , cand se lua in discutie problema Basarabiei . A fost printre primii care a facut studii geologice in Cadrilater , dupa 1913, el fiind cel care a dat denumirea de ''Coasta de argint ''- zonei orasului Balcic , din Bulgaria de astazi .

În anul 1923, când consacrarea lui Murgoci era universal recunoscută, Academia Română îl alege printre membrii săi corespondenți,membru al Academiei franceze de agricultura , membru al Academiei Cehoslovace , iar 1924 a fost ales ca membru de onoare al Comitetului Asociației Internaționale a științei solului și director al Hărții pedologice a Europei. A fost casatorit cu cetateanca britanica Agnes Kelly , cu care a avut doi copii : o fata -Hellen , nascuta in 1905 si un baiat botezat Radu- Maxwell, nascut in 1907 . În 1925 moare prematur, în plină putere a creației, la numai 53 de ani.

Activitatea științificăModificare

Studii pedologiceModificare

 
Prima hartă a solurilor din Romania

Profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925) este fondatorul pedologiei ca știință în România. A fost unul din marii cercetători ai Institutului Geologic al României și profesor de geologie la Universitatea din București. (Blaga Gh. et al., 1996)[4]

La inițiativa sa, în anul 1906, s-a înființat Secția de Agrogeologie pe lângă Institutul Geologic al României , al carei sef a fost pana la sfarsitul vietii sale A efectuat numerose călătorii de studiu în țări din Europa și America, în cadrul cărora, a luat contact cu cercetătorii implicați în studiul solului și cu diferitele concepții legate de studiul acestuia. Legăturile sale cu specialiștii ruși, din școala lui V. V. Dokuceaev, au influențat mult concepția lui Murgoci în legătură cu studiul și clasificarea solurilor.

Pe baza concepției naturaliste, G. M. Murgoci, împreună cu colaboratorii P. Enculescu și Em. Protopopescu-Pache, întocmește între anii 1906-1909, prima hartă a solurilor din România, publicată la scara 1:2.500.000 și însoțită de o schiță climatologică. În anul 1911, Murgoci prezintă o caracterizare generală a supra zonei de soluri din România. Prin lucrările sale, profesorul G. M. Murgoci a pus bazele pedologiei genetice, nomenclaturii și clasificării solurilor din România.

Gheorghe Munteanu Murgoci a desfășurat o activitate susținută și pe plan internațional, contribuind la afirmarea științei solurilor din România. Pentru meritele sale deosebite,în anul 1923, la Conferința de la Praga G. M. Murgoci este ales președintele Comisiei de cartografiere a solurilor, iar în 1924 este ales președinte al Comisiei pentru întocmirea hărții solurilor din Europa. (Blaga Gh. et al., 1996)

OperăModificare

Contribuții la dezvoltarea:

  • geologiei:
    • "Sinteza geologică a Carpaților Sudici" - Comunicare la cel de-al XI-lea Congres geologic internațional[5]
    • "Asupra proprietăților și clasificării amfibolilor albaștri" - două comunicări la Academia de Științe din Paris (21 august și 4 septembrie 1922)
    • "Zăcămintele succinului din România (chihlimbar, romanit)" - Teză de docență prezentată Universității din București (1903)
    • "Cercetări geologice în Dobrogea Nordică" - lucrare prezenată la Institutul geologic al Romîniei (1911)
  • pedologiei:
    • "Zonele naturale de soluri din România"
    • "Études sur les sols arables de la Roumanie"
  • geografiei românești;
    • "Câmpia Română"
    • " Balta Dunării"
    • "Cercetări geologice asupra Dobrogei nordice, cu privire specială la rocile paleozoice și eruptive".

Cercetări de geomorfologie, stratigrafie și tectonică colinară a regiunilor colinare ale Olteniei:

  • "Terțiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale".

ReferințeModificare

  1. ^ http://murgoci.macin.ro
  2. ^ Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 2001, vol IV, pag. 507
  3. ^ Personalități măcinene
  4. ^ Blaga, Gh., Rusu, I., Udrescu, S., Vasile, D. (). Pedologie. Editura Didactică și Pedagogică, București. 
  5. ^ , D. (). G. M. Murgoci - opere alese. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București. 

BibliografieModificare

  • Al. Codarcea, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Editura Științifică, 1957

Legături externeModificare