Bisoca, Buzău

Coordonate: 45°32′32″N 26°42′23″E ({{PAGENAME}}) / 45.54222°N 26.70639°E
Bisoca
— sat și reședință de comună —
Bisoca Bisoca (România) Localizarea satului pe harta României
Bisoca Bisoca (Județul Buzău) Localizarea satului pe harta județului Buzău

Țară	România
Județ	Buzău
Comună	Bisoca

SIRUTA	45254
Prima atestare	1522

Altitudine	767 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	192 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	127055

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Bisoca este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România.

Istoric

Prima atestare documentară a localității care apare sub numele Bisovca datează din 5 februarie 1522^[1], când domnitorul Țării Românești Radu de la Afumați a dat în stăpânire printr-un hrisov o suprafață importantă lui Neagu:

„Și la Poduri, împrejur, până la Omșor și până la drumul Bisovcei...”

Mai târziu, în intervalul 1 septembrie 1551-2 iunie 1552^[2], domnitorul Mircea al V-lea Ciobanul dădea printr-un hrisov lui Tatul:

„ca să-i fie ocină în Plațcoe și Merlari și Buciumeni și Biseocă...”

În secolele al XVI-lea–al XVII-lea, pe hotarul actual al Bisocii, existau proprietăți boierești, mănăstirești, precum și oameni liberi. Nu se cunoaște precis care a fost întinderea Bisocii în primele două secole de după atestarea ei, dar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în lucrarea generală a lui F.C. Bouer, acesta notează că Bisseika aparținea județului Buzău, apărând ca un cătun părăsit, iar pe harta de la 1700 a străbunicului lui Constantin Cantacuzino, în poziția actuală a satului nu era trecută nicio așezare. Localitatea apare abia în harta austiacă a lui Spicht Olwist din anii 1790-1791, cu denumirea de Biszonca, iar într-o hartă rusească din 1835, Bisoca apare sub denumirea de Biseveca, împreună cu două sate alăturate.

În 1864, satul Bisoca a devenit reședința comunei Bisoca, dată când apar menționate și 7 din cele 9 sate actuale ale comunei.

În dicționarul lui George Ioan Lahovari, se menționează școala de băieți cu un singur învățător, fondată în 1890.

„Bisoca – munte însemnat, pe hotarul între Buzău și Rm. Sărat; are 973 metri înălțime… Dintr-o coastă a sa : Piatra-Cățelei, este pârâiașul Peceneaga al cărui nume ne amintește de vechii Pecenegi sau Pacinați – popor migrator din familia popoarelor turcice, cari a trecut în migrațiune prin estul și sud-estul Europei… probabil că tribul Pecenegilor-Bisini să fi lăsat numele muntelui Bisoca, când au trecut pe aici în țara Oltului”
—^[3]

Note

^ Documente privind Istoria României, Veacul XVI, B. Țara Românească, volumul II, Editura Academiei R.P.R., București, 1972, Document 212, pag. 408
^ Documente privind Istoria României, Veacul XVI, B. Țara Românească, volumul V, Editura Academiei R.P.R., București, 1983, Document 13, pag. 17
^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bisoca, munte” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 413.

Legături externe

Copii transnistreni la Muntele de sare^{[nefuncțională]}, 26 iunie 2006, Andreea Tudorica, Vladimir Ioan, Jurnalul Național
Asociatia Bisoca incearca sa reinvie traditiile romanesti (covorase tesute in razvoi vertical sau orizontal, bete - braie, ii - camasi traditionale romanesti, ciorapi de lana, opinci din piele, linguri din lemn, copaite, obiecte de artizanat) - www.abisoca.tk

[1] Documente privind Istoria României, Veacul XVI, B. Țara Românească, volumul II, Editura Academiei R.P.R., București, 1972, Document 212, pag. 408

[2] Documente privind Istoria României, Veacul XVI, B. Țara Românească, volumul V, Editura Academiei R.P.R., București, 1983, Document 13, pag. 17

[3] Lahovari, George Ioan (1898). „Bisoca, munte” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 413.

[1]

[2]

[3]