Gheorghe Popovici (istoric)

Gheorghe Popovici (istoric)
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Cernăuți, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (41 de ani) Modificați la Wikidata
Muncaci, Ucraina Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere Modificați la Wikidata
PărințiEusebiu Popovici Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepedagog[*]
scriitor
istoric
redactor[*]
poet Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Innsbruck
Universitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
RudeConstantin Mandicevschi[*]
Eusebie Mandicevschi
Gheorghe Mandicevschi  Modificați la Wikidata
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române
Acest articol se referă la istoricul Gheorghe Popovici. Pentru alte sensuri, vedeți Gheorghe Popovici (dezambiguizare).

Gheorghe Popovici (Teodor Robeanu) (n. 8 noiembrie 1863, Cernăuți - d. 12 iulie 1905, Muncaci, azi în Ucraina) a fost un jurist, istoric și poet român, membru corespondent al Academiei Române. A fost lider important al Partidului Poporal Național Român din Bucovina, la a cărui fondare a participat în anul 1892, devenind președinte al acestui partid în anul 1900.

Gheorghe Popovici a scris poezii sub pseudonimul "Teodor Robeanu".

BiografieModificare

Gheorghe Popovici (Teodor Robeanu) a fost fiul preotului și profesor universitar Eusebiu Popovici. Mama sa, soția lui Eusebiu Popovici, a fost Elena Hacman. A făcut studii primare (începând din 1870) și secundare la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți, absolvite în 1882. În continuare a efectuat studii superioare la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți (1882-1886). În timpul studenției a fost membru activ al Societății Academice Junimea al cărei președinte a devenit în 1884, precum și al Societății Concordia. Urmează specializări la Innsbruck și Viena, încheiate cu doctorat în științe juridice, în anul 1894. A fost ales deputat în Dieta Bucovinei și în Consiliul Imperial de la Viena (din 1897). A fost redactor al publicației Foaia Legilor Imperiale pentru Ducatul Bucovinei, din anul 1898. În anul 1901 a renunțat la cetățenia austriacă și s-a stabilit în România, la București, urmărind ocuparea unei catedre universitare la București.[1] A fost membru corespondent al Academiei Române din 1905.

Activitate publicisticăModificare

A depus o valoroasă activitate publicistică, colaborând cu articole de istorie, istoria dreptului, dar și cu versuri, la reviste și ziare cum sunt Candela, Convorbiri Literare, Revista politică, Gazeta Bucovinei, Patria, Tribuna etc.

PublicațiiModificare

  • Index Zolkievensis, în Candela, Cernăuți, nr. 3, 1884
  • Mihai Vodă și moșnenii din Sularul - o încercare interpretativă, 1886
  • Opt documente române privitoare la mănăstirea Putna (1707-1778), în Candela, 1886
  • Vechile așezăminte românești, 1887
  • Runc - glosă la o colecțiune inedită de documente moldo-câmpulungene, în Convorbiri literare, 1892
  • Nuvelă de castel, Cernăuți, 1894
  • Starostia Sepinicensă - Notiță privitoare la istoria vechii organizațiuni a Moldovei de Sus, 1900
  • Ordinea de succesiune a moșiilor donative moldovene în sec. XV, 1903
  • Anul de la martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun, 1905
  • Poezii postume, București, 1908 (publicate de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel)
  • Megieșii la români; Studiu asupra pareimiei juridice „ai carte, ai parte”; Jurământul cu brazda în cap, fragment din Istoria dreptului român; Dușegubina, fragment din Istoria dreptului român (conferințe în cadrul Societății Junimea).

Aprecieri postumeModificare

În semn de omagiu la adresa personalității sale, o stradă din orașul Suceava poartă numele "Teodor Robeanu".

NoteModificare

  1. ^ Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. La 150 de ani. Autor Mircea Irimescu. Vol.II. Editura Septentrion Rădăuți, 2013, pp. 464-465. ISBN 978-606-8075-23-5

Legături externeModificare