Gheorghe Săulescu

filolog, istoric și poet român
Gheorghe Săulescu
Date personale
Născut1799[1] Modificați la Wikidata
Decedat1875 (76 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieAcademia Mihăileană  Modificați la Wikidata

Gheorghe Săulescu (n. 1799, Iași – d. 1875) a fost un filolog, istoric, precursor al școlii arheologice românești, poet român. A fost profesor la Academia Mihăileană din Iași. A publicat în revistele vremii studii de lingvistică, latinizante și puriste, fiind, în această privință, un precursor al lui Aron Pumnul, precum și studii de istorie și de folclor, fără prea mult spirit critic. A fost unul dintre promotorii învățământului național din Moldova și al mai multor manuale didactice.În istoriografia română,ocupă un loc important în mișcarea pașoptistă.
Săulescu, pe atunci profesor de filologie și de istorie în școlile publice și director al tipografiei mitropolitane, a fost însărcinat în 1834 cu copierea și tipărirea manuscriselor lui Dimitrie Cantemir, trimise la cererea mitropolitului Moldovei Veniamin Costache de către ministerul afacerilor străine rus la consulatul rus din Iași.[2]
Săulescu a „tradus” și falsul istoric cunoscut drept Cronica lui Hurul (publicat de Gheorghe Asachi în 1856 sub titlul de Fragment istoric scris în vechea limbă romănă din 1495 scos la lumină în Moldova la 1856 și reprodus de Aron Pumnul în Lepturarĭŭl său împreună cu „traducerea” lui Săulescu).[3]

Opera prinicpală

modificare
  • Gramatica românească, 1833-1834, (3 volume, dintre care unul se ocupă de versificație)
  • Fabule în versuri sau poezii alegorice, 1835.

Alte publicații

modificare
  • Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis (Capul Boului seau Ghertina): a căriia ruine să află în apropierea Galațului, Editura Academiei Române, 1991

Referințe

modificare
  1. ^ a b Gheorghe Săulescu, NUKAT 
  2. ^ Dimitrie Cantemir, Hronicul romano-moldo-vlahilor (Iașǐi: Typografia S. Mitropolǐi, 1835), XIII-XV.(
  3. ^ Arune Pumnul, Lepturarĭŭ rumînesc cules de’n scriptorĭ rumînĭ pre’n Comisiunea denumitoe de coetroe naltul Ministerĭŭ all învoetĭoemîntuluĭ asĭoedat spre folosînta învætĭæceilor de’n clasa V. si VI. a gimnasiuluĭ de sus: 3 (Vieanna: c. r. edoeturoe a coertilor scolástice, 1862).

Bibliografie

modificare
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1966

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.