Glinjeni, Fălești

Coordonate: 47°35′54″N 27°53′18″E ({{PAGENAME}}) / 47.5983333333°N 27.8883333333°E
Glinjeni
— Sat —
Vedere de lângă Glinjeni, 1980.
Glinjeni Glinjeni (Moldova) Poziția geografică

Țară	Republica Moldova
Raion	Fălești
Atestare	1781

Guvernare
- Primar	Viorel Zarija (PN^[1], 2023)

Altitudine^[3]	105 m.d.m.

Populație (2014)^[2]
- Total	3.210 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-5924
Prefix telefonic	59

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Glinjeni este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

Istorie

Mănăstirea „Sf. Treime” din localitate.

„Vin cu hotarnică de la 1781 pe moșia numită Glinjenii întărită prin pecetea domnului Vasile Voevod.
Pun aceste petre chiotoare, una cauta-napoi pe lungu moșiii Glinjenii și alta ci caută pi din gios și pin capul moșiei Glinjeni. Pun altă piatră hotar în coasta dealului Zămbroae, lângă un stejar din gios care desparte Glinjenii pi cap și de-a curmeziș de moșie Coșcodenii răzășască.
Altă piatră pun în deal la curmătură parte din gios și de acolo peste cracul Ciulucului”

Satul Glinjeni s-a format între 4 dealuri, deoarece era un loc dosit de vânturi și ploi puternice. Primele familii au fost: Țurcanu, Marcoci, Corlăteanu și Cibotaru.

Satul Glingeni aparținea moșiei mănăstirii „Sf. Ecaterina” de pe muntele „Șinai” (1668), plătind tribut pe an acestei mănăstiri 1000 oi, 1000 stupi și 500 purcei.

Sat așezat în Valea Ciulucul Chișcărenilor, făcând partea din volostea Chișcăreni. Un sat de 348 case și 2987 locuitori, biserica cu Hramul Adormirii, o școală elementară rusească. Întemeiată la 1668 într-o regiune de colină.

Deja la 1902 erau înregistrate 800 case cu o populație de 4225 locuitori (2079 bărbați și 2146 – femei). Pentru comparație, la o sută de ani aspectul demografic se prezintă astfel: 3438 locuitori (1666 bărbați și 1772 femei), aici locuind în marea majoritate moldoveni declarați conform formularului 3398 și 23 români.

Represiunile staliniste s-au abătut asupra satului în 1941 când Timofei Lazarchevici este inclus în lista persoanelor pentru a fi deportate doar din motivul că a fost funcționar al statului român, adică șef de post. Localitatea se mai face cunoscută în acel an prin prezența următorilor comercianți: Audșe Sașpar – proprietar de cârciumă și băcănie, Vladimir Jitariuc și Gheorghe Dombrovschi, Ioan Bălțatu – măcelărie și Ilie Cazacu – băcănie.