Deschide meniul principal
Habitat for Humanity

Habitat for Humanity (Habitat pentru Umanitate) este o organizație neguvernamentală internationala ce caută să elimine adăpostirea sarăcăcioasă și lipsa de adăpost din întreaga lume și să facă din locuirea în condiții decente o problemă de conștiință și de acțiune perpetuă a comunităților afectate de această situație.

Habitat for Humanity este o mișcare creștin-ecumenică, non-profit care construiește și reabilitează locuințe pentru familii defavorizate. Organizația a fost fondată în 1976 în SUA de către Millard și Linda Fuller și a revoluționat la nivel mondial conceptele de locuire socială, de voluntariat și de implicare socială a comunităților locale.

În domeniul locuirii sociale, Habitat for Humanity a devenit una din cele mai importante organizații din lume. Habitat cheamă toți oamenii, indiferent de statutul lor social sau economic, să lucreze împreună, în parteneriat, pentru a atinge acest scop de a elimina locuirea substandard. În domeniul locuirii sociale, Habitat for Humanity a devenit una din cele mai importante organizații din lume. Habitat cheamă toți oamenii, indiferent de statutul lor social sau economic, să lucreze împreună, în parteneriat, pentru a atinge acest scop de a elimina locuirea substandard. Fiecare om are dreptul la o locuință decentă și sănătoasă

La nivel global Habitat for Humanity Internațional a construit peste 600.000 de locuințe sigure, decente și accesibile. Peste 3 milioane de oameni din mai mult de 3.000 de comunități din 80 de țări din întreaga lume au beneficiat de programele Habitat. Viețile lor au fost definitiv schimbate. Habitat for Humanity este o prezență activă în România prin programele la nivel național și prinorganizațiile Habitat afiliate din Beiuș, Cluj, Pitești, Rădăuți, Craiova, Comănești, Cumpăna și Ploiești. Până în acest moment, mai mult de 4.000 de familii nevoiașe din România au beneficiat de sprijinul organizației Habitat for Humanity România.

Cuprins

Cum FuncționeazăModificare

Prin munca voluntarilor[1] și donații financiare și materiale, Habitat for Humanity reabilitează și construiește locuințe simple, decente și accesibile ca preț. Familiile acceptate în programul Habitat trebuie să participe activ la ridicarea propriei case și la casele celorlalte familii beneficiare din comunitatea lor.

Habitat for Humanity nu face cadou locuințele pe care le construiește. Întregul program Habitat este orientat spre responsabilizarea familiilor și a comunității. Odată lucrarea terminată, costurile de construcție sunt achitate de familiile beneficiare în rate lunare, pe o perioadă de până la 20 de ani, fără profit. Odată ce costurile de construcție sunt achitate, familia intră în proprietatea deplină a locuinței. Sumele încasate se consolidează în „Fondul pentru umanitate”, un fond rotitor, prin care ulterior se pot demara alte lucrări și se vor ajuta mai multe familii.

Aceleași principii se aplică și în cadrul programelor de renovare. Voluntariatul extern va fi mai redus decât în cazul construcției unei case noi, însă responsabilizarea familiei beneficiare rămâne aceeași. Achitarea costurilor reabilitării sau renovării se face pe o perioadă de până la 5 ani, după același principiu: fără profit.

"Când am pășit pe șantier am crezut că vom bate câteva cuie și dăm cu bidineaua, nicidecum că într-o zi vom ridica o casă. A fost o experiență unică!" - voluntar în cadrul proiectului. "Casa Cristian" - Timișoara

Nevoia HabitatModificare

Nevoia de locuire în România este foarte mare. Un număr impresionant de familii nevoiașe din România încă locuiește în condiții de neacceptat, mai jos de orice standard de locuire imaginabil.

Statistica Eurostat – 4/2011 – Housing Conditions in Europe – oferă cifre incredibile: 5 milioane de români trăiesc în condiții severe de sărăcie 1 milion de români nu au încălzire, apă potabilă sau toaletă 41.2% din populația României nu are baie sau duș 55.3% din populația României trăiește în locuințe suprapopulate, în timp ce media în Europa este de 17.8% 28.6% din populația României se confruntă cu deteriorarea severă a locuințelor, acesta fiind procentajul cel mai mare din toată Europa De la fondarea sa în 1996, Habitat for Humanity România a spart acest cerc vicios pentru mai mult de 4.000 de familii și comunitățile lor.

Când spunem condiții precare, ne referim la cocioabe din carton asfaltat, fără încălzire și fără acces la apă curentă sau wc, case ce s-au degradat atât de mult, încât pun în pericol viața celor care trăiesc înăuntru și garsonierele minuscule de 9 – 15 mp din vechile blocuri comuniste, neîntreținute, neizolate și fără utilități corespunzătoare.

De cele mai multe ori la situația precară a locuinței se adaugă numărul mare de persoane care locuiesc în spațiul strâmt, degradat și nesănătos: 2 sau 3 generații nu sunt o raritate. Din punct de vedere statistic, în România densitatea populației pe m2 locuibil este una din cele mai ridicate din Europa. Locuirea improprie sau inexistentă unei locuințe constituie prima și cea mai importantă verigă în lanțul vicios al sărăciei. Odată cu lipsa unei locuințe de minimă decență vor veni lipsa igienei, distrugerea sănătății, lipsa educației copiiilor, imposibilitatea odihnirii și stresul permanent al grijei zilei de mâine vor învinge în cele din urmă psihicul. Se instaurează resemnarea și familia respectivă își pierde credința în propriul viitor, rămânând în ucigătorul con de umbră al societății.

La tragedia personală a acestor oameni, care de cele mai multe ori nu poartă o vină directă pentru situația în care i-a adus soarta, se adaugă efectul profund negativ pe care îl are o zonă cu clădiri sau locuințe improprii și dărăpănate asupra întregii comunități locale. Cercul vicios se va propaga la nivelul întregii localități: zona sărăcăcioasă va fi evitată, investițiile vor fi din ce în ce mai puține, utilitățile nu se vor aduce până acolo, etc. Rezultatul este o ghetoizare aproape naturală din care toți au numai de pierdut.

De la fondarea sa în 1996, Habitat for Humanity România a spart acest cerc vicios pentru mai mult de 4.000 de familii și comunitățile lor. Habitat for Humanity nu este un program despre cărămizi, lemn și mortar. Habitat for Humanity este un program despre și pentru oameni și schimbarea radicală a vieții lor.

Soluția HabitatModificare

Pentru a întampina nevoia mare de locuire și pentru a avea un impact social cât mai larg, soluția trebuie să fie cât mai simplă și ușor de implementat. Habitat for Humanity a elaborat un set de standarde la nivel global care reglementează spațiul și metodologia de construire sau renovare.

Întotdeauna se pleacă de la ideea simplității, a tehnicii de construire abordabile de către cei fără experiență, a implicării personale și a implicării comunității prin voluntariat local și global. Totul se bazează pe eficiență maximă, atât pentru a reduce costurile la o sumă minimă accesibilă familiilor cu venituri mici și foarte mici dar și pentru a construi locuințe economice din punct de vedere energetic. Locuințe noi

Casele Habitat for Humanity unifamiliale și duplex în România sunt construite cu preponderență pe structuri ușoare din lemn, dupa modelul Habitat american. Din 1997 și până astăzi programele Habitat for Humanity din țară s-au specializat pe acest tip de construcții, simplu și eficient.

Modelul de locuință duplex este un proiect simplu "în patru colțuri", fundație beton, structură de lemn pe unul sau două nivele, închidere cu OSB, compartimentare cu gips-carton, izolare interioară cu vată și exterioară cu plăci de polistiren, șarpantă lemn cu acoperiș de tablă, țiglă sau plăci bituminoase în funcție de zonă și arhitectura locală.

Imobilele multifamiliale (3+) se construiesc fie pe structură de lemn sau, din 2009, pe structură metalică, ceea ce oferă o calitate și fiabilitate superioară.

Una din variantele cele mai eficiente o constituie mansardarea unei cladiri existente. Odată cu mansardarea se reabilitează și întreaga clădire (de obicei blocuri) generând astfel un plus de valoare nu doar pentru familiile asistate prin locuințele noi posibile, ci și prin îmbunătățirea eficienței energetice și a furnizării utilităților pentru toți locatarii imobilului.

Suprafețele utile ale locuințelor Habitat noi variază între 28 mp (locuințe monoparentale), 45 - 55 mp (locuințe unifamiliale) și 70 mp (locuințe pentru familii cu mulți copii). Din acest punct de vedere casele Habitat se află la limita inferioară a standardelor locative în vigoare în România și UE. O parte din locuințele unifamiliale se construiesc mansardabile, astfel încât creșterea familiei tinere asistate să nu ducă din nou la suprapopulare.

Locuințele se dotează cu baie, instalație electrică și sistem de încălzire independent (centrală pe gaz sau pe lemne, în funcție de zonă). Renovări și Reabilitări

Chiar dacă programul Habitat for Humanity garantează costuri de construcție minime, investiția într-o casă nouă rămâne foarte costisitoare, mai ales pentru familiile cu venituri foarte mici. De multe ori însă, condițiile de viață pot fi îmbunatațite decisiv prin reabilitarea sau renovarea locuinței existente. Este mai ieftin, dar impactul pozitiv asupra evoluției sociale și a sănătății familiei este foarte mare.

Dacă banii lipsesc, Habitat for Humanity poate ajuta prin punerea la dispoziție a materialelor sau serviciilor necesare renovărilor și sprijină lucrarea prin acțiuni de voluntariat. Totul se face sub guvernarea acelorași principii creștinești de implicare a comunității în nevoia aproapelului și fără profit. Astfel Habitat for Humanity poate contribui prin: - Montare de ferestre termoizolante, revizuirea, montarea sau schimbarea instalațiilor de încălzire, zugrăveli, instalație electrică, renovare scări de blocuri, schimbarea conductelor de apă/utilitați în clădiri multifamiliale, termoizolare completă exterioară, racordare la utilități etc. - Astfel, reabilitările create ridică mult calitatea vieții familiilor asistate, contribuie la calitatea locuirii în zona respectivă, aduce economii de energie majore și oferă o nouă șansă la viață familiilor afectate de lipsa spațiilor decente de locuit.

Cât costă o casă Habitat?

La nivel global costul unei case sau locuințe Habitat for Humanity variază între 800,- de EUR în țările nedezvoltate și o medie de ca. 60.000,- EUR în țări ca SUA sau Marea Britanie. În România costul mediu al caselor Habitat se situază undeva la 18.000,- EUR. Suprafața utilă variază între 28 mp pentru garsoniere și 70 de mp pentru familii numeroase.

ImplementareaModificare

1. Organizații locale independente

Asociații non-profit care operează într-o anumită zonă geografică și au fost afiliate organizației Habitat for Humanity România. Ele respectă condițiile și standardele impuse printr-un contract de afiliere și își adaptează programul propriu cerințelor strategice ale HFHR. Odată ce afilierea a fost aprobată, organizația locală este direct responsabilă pentru toate aspectele activității de construire sau renovare de locuințe Habitat în zona în care operează: strângere de fonduri, alegerea terenului, selecția și educarea familiilor, construcție și ipotecă.

Relația acestor organizații cu Habitat for Humanity România este una de parteneriat. Ele implementează la modul practic programul de construcție și asistență, găzduiesc echipele de voluntari, în timp ce HFHR pune la dispoziție o gamă largă de servicii și resurse naționale și globale.

Peste 250 de voluntari Vodafone au ridicat locuințe pentru zece familii cu venituri reduse din Cluj, în numai o saptâmână. Voluntarii au sarbatorit astfel 10 ani de activitate a Fundației Vodafone România.

Habitat for Humanity va deveni activă într-o regiune sau alta decât dacă există o inițiativă locală pentru eliminarea locuirii sărăcăcioase și dacă va exista colaborarea și sprijinul activ al autorităților locale. Găsește aici organizația afiliată Habitat for Humanity, cea mai apropiată de tine.

2. Proiecte speciale

Sunt proiectele ce sunt implementate direct prin Biroul Național. Acestea sunt toate proiectele de locuire care nu se încadrează în concepția standard a programului Habitat pentru familii. Este vorba de soluții de locuire pentru grupuri marginalizate, construirea de locuințe protejate pentru persoane cu dizabilități[2], asigurarea locuințelor pentru orfani, acțiunea în cazul dezastrelor naturale, programe și fonduri de microcreditare în domeniul locuirii, s.a.

În majoritatea cazurilor aceste proiecte se duc la îndeplinire împreună cu alte organizații neguvernamentale partenere, care asigură sustenabilitatea proiectelor și ne oferă posibilitatea de a avea un rezultat complet și complex al asistării comunității respective.

3. Birouri sau reprezentanțe locale

Sunt direct coordonate de Biroul Național și asigură prezența Habitat for Humanity și implementarea proiectelor speciale ale HFHR[3].

Istoria OrganizațieiModificare

La vârsta de 30 de ani, Millard și Linda Fuller ajunseseră deja milionari. Afacerile erau înfloritoare și totul părea că merge ca pe roate. Însă binecuvântarea vieții lor a venit abia după ce au făcut un pas radical în viața lor de până atunci: și-au vândut toate posesiile, au renunțat la afaceri și au donat întreaga sumă obținută pentru scopuri sociale.

Câțiva adepți ai fermei Koinonia, o comunitate creștină americană fondată în anii '40, bazată pe spirit de egalitate și ajutor reciproc. Din Koinonia se va naște mai târziu Habitat for Humanity.

Au început să inițieze o serie de proiecte sociale în vecinătatea regiunii în care locuiau în Georgia, SUA, însă inițiativa cea mai importantă a fost idea lansării unui program de „parteneriat pentru locuințe”, în vederea construirii de locuințe simple, în parteneriat cu vecinii care erau prea săraci pentru a putea obține împrumuturi convenționale pentru o casă a lor. Prima casă a fost dedicată în 1969 și a fost curând urmată de altele.

În 1973, soții Fuller au abordat conceptul parteneriatului pentru locuințe în Africa. Împreună cu cei 3 copii mici au plecat în Zair (actualmente Republica Democrată Congo) și au construit locuințe pentru, dar mai ales împreună cu oamenii loviți de sărăcie. În doar câțiva ani, locuințe simple din blocuri de beton au înlocuit casele nesănătoase, făcute din tină și pai. Millard Fuller a avut atunci o idee curajoasă: dacă parteneriatele pentru locuințe puteau ameliora viețile locuitorilor din Georgia și Zair, de ce nu ar putea-o face și în rest? Astfel, în 1976, soții Fuller s-au întors în Statele Unite și au lansat Habitat for Humanity Internațional. Cei 8 ani care au urmat, au dovedit că viziunea lui Millard Fuller asupra capacității oamenilor de a trăi și practica cu adevărat iubirea lui Hristos prin într-ajutorare nu a fost o utopie, ci o idee deosebit de roditoare. Credința, munca asiduă și un scop elocvent au așezat Habitat for Humanity Internațional pe un curs ascendent.

În 1984 președintele SUA Jimmy Carter s-a alăturat misiunii Habitat for Humanity și a demarat o intensă campanie în favoarea misiunii nobile a HFHI. A creat operațiunea „Jimmy & Rosalyn Carter Build”, o extraordinară desfășurare de forțe voluntare care anual schimbă radical problema locuirii sărăcăcioase dintr-o comunitate de pe glob.

,,Orice persoană, odată cu venirea serii și oboseala zilei, ar trebui să aibă un loc decent în care să se odihnească''.

Millard Fuller a primit peste 50 de medalii de onoare, iar în 1996 a primit Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă onoare civilă din Statele unite. La prezentarea medaliei, Președintele Bill Clinton a spus: „Millard Fuller a făcut din visul de a avea o locuință o realitate în țara noastră și în lume atât cât îi este posibil unei ființe umane.” Fuller a condus Habitat for Humanity International de la fondarea sa în 1976, până în 2005. Dumnezeu l-a chemat alături de îngeri pe data de 3 februarie 2009, după o scurtă suferință. Avea 74 de ani și a schimbat lumea în care trăim.

Actualmente Habitat for Humanity Internațional este condusă de Jonathan Reckford, CEO al organizației, iar Biroul Regional pentru Europa și Asia Centrală de către Don Haszczyn. Programele Habitat for Humanity la nivel național sunt coordonate de către un Birou Național. Habitat for Humanity România este condusă prin Consiliul Director propriu și prin Directorul Executiv.

Habitat for Humanity RomâniaModificare

La mijlocul anilor 1990 în mica localitate Beiuș, județul Bihor, ideea și conceptul Habitat pentru Umanitate au prins viață și în România. Fondatorul și susținătorul principal al implementării conceptului în țara noastră a fost Adrian Ciorna. Printr-un efort neobosit și o viziune plină de încredere și speranță, el a format prima asociație Habitat la Beiuș, asociație care a crescut de atunci într-un mod constant și binecuvântat[4].

După o perioadă de pregătire intensă în Statele Unite, Adrian Ciorna s-a întors în țară și împreună cu un cerc de prieteni entuziaști a organizat construirea primelor case Habitat în 1997. Un an mai tarziu erau finalizate primele trei case și primele trei familii nevoiașe s-au putut muta în propria locuință nouă. La inceputul lui 1999 urmatoarele patru case au fost gata.

S-a lucrat după principiile Habitat, cu muncă voluntară, cu materiale autohtone și dupa designul local. În jurul acestor case s-a dezvoltat ulterior cartierul Habitat care în prezent numără 40 de case și un loc de joacă pentru copii.

Astăzi, strada se numește oficial „Str. Habitat”.

BeneficiariModificare

Obișnuiești să le spui celor apropiați ce greu îți este, nu-i așa? Atât de greu că nu ai reușit să îți cumperi o mașină nouă. Atât de greu că anul trecut nici nu ai putut să mergi în concediu la mare. Atât de greu că nu ai bani să îți schimbi mobilierul. Sau frigiderul, aragazul sau mașina de spălat veche. Și-a fost greu mai ales când te-ai îmbolnăvit și ai stat o săptămână în spital. Îți este greu chiar acum pentru că lucrezi prea mult și totuși câștigi prea puțin. E adevarat, îți este greu.

Dar suntem convinși că știi că există oameni care o duc mult, mult mai greu[5]... Și te-ai gândit că astfel de oameni trăiesc în preajma ta? Că poate fi cineva din orașul tău, din cartierul tău, vecinul tău, colegul tău... Oameni pe care nimeni nu se gândește să îi ajute și pentru care greutúțile tale reprezintă un lux.

Stii ce înseamnă să trăiești în 12 metri pătrați? Nu singur, ci împreună cu familia. Câteodată trei sau patru sau chiar 5 persoane. Paturi suprapuse. O chiuvetă în colț. Un radiator sub fereastră. O masă pliantă și o cafetieră veche pe pervazul geamului. Zugraveala este acoperită de mucegai și ușa nu mai închide de mult cum trebuie. Baia insalubră este pe hol, comună cu alte familii în aceeași situație. mirosul umed este omniprezent.

Nu este o situație unică. O găsim de mult prea multe ori în localitățile mici și mari din România. Și de cele mai multe ori oamenii aceștia necăjiți nu au decât vina de a fi prea săraci pentru a putea închiria sau construi sau cumpăra altceva. Instituțiile de creditare nici nu se uita la ei și nici măcar pentru cămătari nu mai prezintă niciun interes.

Însă ei sunt partenerii noștri. Nu doar beneficiari ci parteneri care se implică trup și suflet în încercarea de a sparge cercul vicios al sărăciei locuirii.

"Îmi doresc ca băiețelul meu să meargă la școală și să aibe unde să-și facă temele. Îmi doresc o baie. Îmi doresc loc pentru un dulap în care să-mi țin lucrurile ferite de praf și murdărie. Îmi doresc un perete curat. Măcar un loc unde să încapă mașina de spalat."

Habitat for Humanity devine sursa prin care aceste dorințe pot căpăta contur în realitate. Prin muncă proprie, prin ambiție și într-ajutorare, prin acceptarea ajutorului prietenesc și dezinteresat – beneficiarii programului Habitat vor avea viețile transformate înspre bine.

Habitat for Humanity România a arătat, ca a clădi o casă înseamnă mai mult decât un simplu acoperiș deasupra capului:

  • Familia beneficiară va putea asigura acum stabilitatea necesară educației copiilor.
  • Va duce o viață dintr-o dată demnă și din ce în ce mai viabilă din punct de vedere economic.
  • Sănătatea și siguranța vieții dobândesc o nouă calitate.
  • Eliminarea stresului locuirii sărăcăcioase va îmbunătăți șansele de muncă și formare profesională.

Criterii de SelecțieModificare

La baza procesului de selecție se află 3 criterii de bază:

  • nevoia de locuință
  • existența unui venit, chiar foarte modest
  • dorința de a munci (până la 1500 ore) la propria locuință și a altora (claca).

Familiile aflate în cea mai mare nevoie de locuință sunt alese în mod transparent și nediscriminatoriu de către comitetul de selecție a familiilor. Aceste comitete sunt constituite din voluntari din comunitatea în care activează o filială Habitat for Humanity. Comitetul de selecție supune aprobării Consiliului Director lista cu familiile aflate în cea mai mare nevoie de locuință din zonă.

Oportunitatea de a obține o locuință Habitat for Humanity este anunțată în ziare locale, biserici, radio și prin afișe iar întregul proces de selecție durează ca. 3 luni.

Familiile sunt invitate să depună o cerere pentru acordarea unei locuințe. Urmează apoi câteva întâlniri în care Habitat for Humanity prezintă ce înseamnă să devii partener Habitat for Humanity, ce responsabilități și ce drepturi are fiecare dintre părți, cum decurge construcția, cum vor arăta locuințele, când vor fi inaugurate, etc. Apoi membrii comitetului de selecție a familiilor vizitează locul în care locuiesc familiile care au depus cerere și parcurg un întreg proces de evaluare a condițiilor în care aceștia locuiesc și a nevoii acestora de locuință. Odata selectate, familiile vor semna un contract de parteneriat care reprezintă totodată și antecontractul privind locuința viitoare, dar și angajamentul efectuării de până la 1.500 de ore de voluntariat.

Când locuința este terminată - în medie după o perioadă de 10 luni - are loc o dedicare festivă și familiei îi sunt înmanate cheile noii locuințe, urmând ca ulterior să fie definitivate actele de proprietate.

De-a lungul lucrărilor de construcție alături de familie vor munci voluntari din comunitate și voluntari internaționali prin programul Habitat "Global Village"[6]. În mod tradițional una din componentele cele mai importante este și cea a educării familiei cu privire atât la administrarea noii locuințe cât și a resurselor familiei.

ReferințeModificare

Legături ExterneModificare