Hartă Babiloniană a Lumii

Descriere generală
Hartă Babiloniană a Lumii
Obverse
Datare	~6th century BC
Subiect reprezentat	Babilon Eufrat marsh[] Asiria Der[] Urartu
Descoperire
Data descoperirii	1882
Locul descoperirii	Sippar
Aspect
Material	argilă
Amplasare
Muzeu	British Museum, (BM 92687)
Colecție	British Museum
Inscripție	cuneiformă
Modifică date / text

Harta Babiloniană a Lumii (sau Imago Mundi) este o tăbliță de lut babiloniană scrisă în limba akkadiană care conține o reprezentare etichetată a lumii cunoscute, cu o descriere scurtă și parțial pierdută, datată aproximativ în secolul al VI-lea î.Hr. (în periaoda neobabiloniană sau ahemenidă timpurie).

Harta este centrată pe eforii^{[necesită citare]}, curgând de la nord (sus) spre sud (jos). Orașul Babilon este prezentat pe Eufrat, în jumătatea de nord a hărții. Gura Eufratului este etichetată „mlaștină” și „vărsare”. Susa, capitala Elamului, este arătată la sud, Urartu la nord-est, iar Habban, capitala kașiților este arătată (incorect) la nord-vest. Mesopotamia este înconjurată de un „râu amar” circular sau ocean, iar opt „regiuni” separate de mări, descrise ca secțiuni triunghiulare, sunt afișate ca fiind situate dincolo de ocean. S-a sugerat că reprezentarea acestor „regiuni” ca triunghiuri ar putea indica faptul că au fost imaginate ca munți.^[1]

Tableta a fost descoperită la Sippar, Bagdad Vilayet, la aproximativ 60 de km nord de Babilon pe malul de est al fluviului Eufrat . Textul a fost tradus pentru prima dată în 1889.^[2] Tableta de argilă se află la Muzeul Britanic (BM 92687).^[3]

Descrierea zonelor cartografiate

Harta babiloniană a lumii, 700-500 î.Hr

Harta este circulară cu două cercuri exterioare definite. Scriptul cuneiform etichetează toate locațiile din interiorul hărții circulare, precum și câteva regiuni din exterior. Cele două cercuri exterioare reprezintă apa între ele și sunt etichetate ca ^id maratum „râul amar”, marea sărată. Babilonul nord de centrul al hărții; liniile paralele din partea de jos par să reprezinte mlaștinile sudice, iar o linie curbă care vine dinspre nord, nord-est par să reprezinte Munții Zagros.^[4]

Desen de B. Meissner în Babylonien und Assyrien, 1925.

Există șapte cercuri interioare mici în zonele perimetrale din cadrul cercului și par să reprezinte șapte orașe. Opt secțiuni triunghiulare de pe cercul exterior (perimetrul apei) reprezintă „regiuni” numite (nagu). Descrierea a cinci dintre ele a supraviețuit.^[3]

Obiecte de pe harta babiloniană a lumii^[4]:

1. „Munte” (Akadian) 2. „Oraș” (Akadian) 3. Urartu (Akadian) 4. Asiria (Akadian) 5. Der (Akadian) 6. ? 7. Mlaștină (Akadian) 8. Susa (capitala Elamului) (Akadian) 9. Canal/„ieșire” (Akadian) 10. Bit Yakin (Akadian) 11. „Oraș” (Akadian) 12. Habban (Akadian) 13. Babilon (Akadian), împărțit de Eufrat 14 – 17. Ocean (Apă Sărată sau Amară, Akadiană) 18 – 22. „regiuni” exterioare (nagu) 23 – 25. Fără descriere.

Carlo Zaccagnini a susținut că designul Hărții Babiloniene a Lumii să fi supraviețuit în hărțile T și O ale Evului Mediu European.^[5]

Galerie

Harta Lumii din Sippar, Irak. secolul al VI-lea î.Hr. Muzeul Britanic.
Harta Lumii de la Sippar, Irak, secolul al VI-lea î.Hr. Muzeul Britanic.
Harta Lumii de la Sippar, Irak, secolul al VI-lea î.Hr. Muzeul Britanic.

Vezi și

Linkuri externe

Vedere completă pe avers, site-ul British Museum
Vedere completă inversă, site-ul British Museum
[1] desen în linie , Avers și Revers
British Museum, Harta lumii, Foto și Analiză
Google Arts & Culture – Harta lumii din colecția Muzeului Britanic
Fotografie pe tabletă și grafică a hărții cu nume Arhivat în 23 noiembrie 2021, la Wayback Machine.
Povestea descoperirii geografice; Capitolul 1, Lumea așa cum este cunoscută de antici, gutenberg.com ; Fotografie alb-negru, (1,5X)
Model 3D (Sketchfab)

Referințe

^ Lewy H., Lewy J., "The Origin of the Week and the Oldest West Asiatic Calendar", The Hebrew Union College Annual 17 (1943), 1—146.
^ F. E. Peiser ZA 4 (1889) 361-370. First publication of a photographic reproduction: C. Ball, Light from The East (1899), p. 23.
^ ^a ^b British Museum Inv. No.92687.
^ ^a ^b Ediții ale textului: Wayne Horowitz, Mesopotamian Cosmic Geography ch. 2 (1998) [=Iraq 50 (1988), 147-165]. Ediții mai vechi: F.E. Peier ZA 4 (1889), R.C. Thompson, Texte cuneiforme din tăblițe babiloniene 22 48 (1906), E. Weidner, BoSt 6 (1922) 85-93, E. Unger, Babylon (1931), 254-258.
^ Carlo Zaccagnini, ‘Maps of the World’, in Giovanni B. Lanfranchi et al., Leggo! Studies Presented to Frederick Mario Fales on the occasion of his 65th birthday, Wiesbaden, Harrassowitz Verlag, 2012, pagini 865-874.

[1] Lewy H., Lewy J., "The Origin of the Week and the Oldest West Asiatic Calendar", The Hebrew Union College Annual 17 (1943), 1—146.

[2] F. E. Peiser ZA 4 (1889) 361-370. First publication of a photographic reproduction: C. Ball, Light from The East (1899), p. 23.

[BM92687-3] British Museum Inv. No.92687.

[Horowitz-4] Ediții ale textului: Wayne Horowitz, Mesopotamian Cosmic Geography ch. 2 (1998) [=Iraq 50 (1988), 147-165]. Ediții mai vechi: F.E. Peier ZA 4 (1889), R.C. Thompson, Texte cuneiforme din tăblițe babiloniene 22 48 (1906), E. Weidner, BoSt 6 (1922) 85-93, E. Unger, Babylon (1931), 254-258.

[5] Carlo Zaccagnini, ‘Maps of the World’, in Giovanni B. Lanfranchi et al., Leggo! Studies Presented to Frederick Mario Fales on the occasion of his 65th birthday, Wiesbaden, Harrassowitz Verlag, 2012, pagini 865-874.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]