Asiria (Akkadiană: 𒀸𒋩) a fost un stat situat în nordul Mesopotamiei antice care s-a afirmat de mai multe ocazii ca o mare putere a orientului mijlociu de la fondarea sa în jurul secolului XXV î.Hr. pe malurile râului Tigru până la desfințarea sa de către babilioneni și mezi în anii 612 î.Hr. - 609 î.Hr.[1] Sub forma Imperiului Neo-Asirian (670 î.Hr.) Asiria a ajuns cel mai întins stat din istorie de până atunci, fiind primul stat care curpindea în întregime semiluna fertilă, din Egipt până în Elam, acoperind în totalitate 1,4 milioane de km2.[2] Capitala Asiriei, reprezentată de orașul Assur, a fost centrul unei rețele comerciale de legătură dintre orașele bogate ale Mesopotamiei și Iran, care exportau textile, respectiv staniu și Anatolia, unde bunurile erau schimbate pe aur și argint.[3]

Harta Orientul Apropiat antic în aproximativ 1400 î.e.n., teritoriul Imperiului asirian fiind colorat cu verde

Zeul lor suprem, Așur, era cel care patrona orașul Assur.[4]

Asiria a devenit un imperiu puternic, distrugând Babilonul, cucerind Egiptul, Siria și Anatolia, capitala imperiului fiind Ninive. Sub domnia regelui Tiglatpalasar I și a lui Asurbanipal, hotarele imperiului atingeau Golful Persic și Marea Mediterană, devenind principala putere din Orientul Mijlociu. Regele Senaherib cucerește Babilonul în anul 689 î.Hr., orașul fiind distrus, iar în anul 671 î.Hr., succesorul său Asarhaddon cucerește Egiptul.

În anul 609 î.Hr. imperiul Neo-Asirian a fost cucerit de catre imperiul Neo-Babilonian, capitala Ninive fiind distrusă, iar în Babilon principele caldeean Nabopalasar se proclamă rege al Babilonului. În anul 614 î.Hr. mezii cuceresc orașul Assur, iar în anul 612 î.Hr. Ninive și Kalakh sunt ocupate. În cele din urmă, un an mai târziu, ultimele rezistențe ale asirienilor sunt spulberate de către mezi.

Mesopotamia Antică
Babylonlion.JPG
EufratTigru
Asiriologie
Orașe / Imperii
Sumer: UrukUrEridu
KișLagașNippur
Imperiul Akkadian: Akkad
BabilonIsinSusa
Asiria: AssurNinive
Dur-ȘarrukinNimrud
Imperiul BabilonianCaldeea
ElamAmoriți
HurieniMitanni
KasițiUrartu
Cronologie
Regi ai Sumerului
Regi ai Asiriei
Regi ai Babilonului
Limbă
Scriere cuneiformă
SumerianăAkkadiană
ElamităHurriană
Mitologie
Enûma Eliș
GhilgameșMardukAnunnaki
Artă
Stindardul Urului
Lirele de Ur
Berbecii dintr-un tufiș
Statuia lui Ebih-Il
Ziguratul Urului

OriginiModificare

Asirienii antici au reprezentat ramura nordică în care akkadienii s-au ramificat în decursul epocii bronzului.Popoare Akkadiene (de sorginte nord-est semitică, precum si primul popor semitic atestat) au ajuns în nordul Mesopotamiei în jurul mileniului al IV-lea î.Hr. In decursul mileniului al III-lea î.Hr. akkadienii au început sa formeze o relație simbiotică cu sumerienii autohtoni Mesopotamiei. Această simbioză își atinge apogeul în secolul XXIV î.Hr. moment în care Sargon I al Akkadului va înființa primul imperiu din istorie, imperiul Akkadian.

De-a lungul timpului limba akkadiană va înlocui în uzul zilnic limba sumeriană iar cuneiforma akkadiană, cu origini in cuneiforma sumeriană, va continua să fie perfecționată și adoptată de mai multe popoare (cum ar fi hitiții sau perșii vechi). În timpul Imperiului Neo-Asirian popoarele akkadiene din Mesopotamia în frunte cu asirienii au început să folosească limba aramaică ca o limbă universală de circulație în Orientul Mijlociu, cu toate acestea akkadiana și sumeriana rămân limbiile folosite simbolic și în ritualurile mesopotamienilor antici până în jurul secolului II d.Hr.

Orașele antice Așur, Ninive, Gasur apar a fi deja considerate orașe akkadiene în mileniul III î.Hr., și se pare ca deja existau mai devreme în sfera de influneță a civilizației sumeriene.

Forța militarăModificare

Spiritul lor militar se datora în primul rând poziției geografice: deoarece ei nu aveau hotare naturale, țărmuri sau lanțuri muntoase, erau vulnerabili din orice direcție. De aceea au devenit mari războinici, cu o armată bine organizată, capabilă de acțiune în orice moment, pentru a putea menține imperiul.

Foloseau care de luptă, din care arcașii trăgeau în inamic din fuga cailor și foloseau prăștii, scuturi, arcuri și berbeci de luptă.

Regi AsirieniModificare

  • c.2030 î.Hr.Sulili
  • ? - ? î.Hr. Hikkia
  • ? - ? î.Hr. Akkia
  • sec. 20 î.Hr. Puzur-Așur I
  • înainte de 1940 î.Hr. Șallim-Akhum
  • ? - ? î.Hr. Illu-Șuma
  • circa 1906-1866 î.Hr. Erișum I
  • 1866 - ? î.Hr. Ikunum
  • ? - ? î.Hr. Șarru-Kin I (Sargon I)
  • ? - ? î.Hr. Puzur-Așur II
  • înainte de 1830 î.Hr. Naram-Sin
  • 1818-1813 î.Hr. Erișum II

Vezi șiModificare

Imperiul Neo-Asirian

NoteModificare

  1. ^ „Encyclopedia Britannica: Assyria”. 
  2. ^ Taagepera, Rein (). Size and duration of empires growth-decline curves, 3000 to 600 b.c. Social Science Research. p. 186 [1]. 
  3. ^ Cécile Michel (). Correspondance des marchands de Kaniš au début du IIe millénaire avant J.-C. 
  4. ^ „Ashur - Zeitate Mesopotamiană”. 

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Artefacte și scrieri