Hitiți
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Hitiți | ||||
| ||||
 Localizare | ||||
| Capitală | Hattusa | |||
|---|---|---|---|---|
| Limbă | Nesite | |||
| Religie | Politeism  | |||
| Guvernare | ||||
| Formă de guvernare | Monarhie | |||
| Conducător | ||||
| - (primul) | Pamba | |||
| - (ultimul) | Suppiluliuma II | |||
| Istorie | ||||
| Epoca istorică | Epoca Bronzului | |||
| În prezent parte din | ||||
 Turcia Siria Liban Irak | ||||
Modifică date / text  | ||||
Hitiții au fost un popor de origine indo-europeană, care au migrat în mileniul al III-lea î.Hr. din teritoriile pe care le ocupau în sud-estul continentului european, în Asia Mică. Între istorici există două teorii asupra drumului pe care l-au parcurs hitiții, din zona unde locuiau înspre Podișul Anatoliei: o variantă ar fi trecerea lor prin nordul Mării Negre și traversarea Munților Caucaz, iar cea de-a doua ar fi străbaterea Peninsulei Balcanice și traversarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
OriginileModificare
Originea indo-europeană a hitiților e indicată atât de picturile egiptene care îi arată ca având părul castaniu, în contrast cu cel al egiptenilor, precum și de afinitățile limbii lor cu cea tracă, așa cum au observat profesorul bulgar Vladimir Georghiev și profesorul german S. Bugge.
AșezareaModificare
Așezați în mileniul al III-lea î.Hr., în noua lor patrie, teritoriu cunoscut azi ca Anatolia, hitiții au format în scurt timp unul dintre cele mai puternice state ale vremii. Primele orașe-cetăți importante, Hattușaș, Neșa, Zalpa și Kușșara, au apărut încă din secolul XX î.Hr. , când unele triburi hitite au început să se impună în lupta pentru supremație. Regele Anitta din Kușșara, a fost primul dintre cei 29 de regi hitiți care s-au remarcat în mileniul al II-lea în campaniile de cuceriri. Tabarna (cca 1670 î.Hr.) a întins statul hitit spre Marea de sud, reușind cucerirea cetății Arzawa. Hattușil I (1600 î.Hr.) a dus o importantă campanie în zona Eufratului și a Siriei de sud și a reușit să aducă o enormă pradă de război.
Imperiul hititModificare
Imperiul hitit a atins apogeul în timpul lui Suppiluliuma I (1375-1335 î.Hr.) și s-a menținut până în timpul domniei lui Suppiluliuma II (cca. 1200 î.Hr.). În perioada 1200-1000 î.Hr. a avut loc invazia „Popoarelor Mării”, triburi războinice venite dinspre Europa. Suppiluliuma II a fost trădat de regele vasal Medduwata și a rămas singur în fața valului de triburi care au trecut Bosforul revărsându-se spre răsărit, astfel încât capitala hitiților, Hattușa, a căzut în jurul anului 900 î.Hr.
După destrămarea imperiului hitit au apărut formațiuni statale ale câtorva popoare: în apus - lidienii, cu capitala la Sardas și frigienii, cu centrul la Gordion; în sud - filistinii; în nord-vest - tracii și misienii.
DisparițiaModificare
În sud, în zonele neatinse de invazia „popoarelor mării”, s-au menținut mici state hitite care au căzut pe rând, pradă asirienilor. Regele acestora Sargon II, a cucerit în anul 717 î.Hr. ultima mare cetate hitită, Karkemiș, pentru ca șase ani mai târziu să cadă și statul Maraș. Hitiții înșiși au preluat limba arameilor semitici și, în final, au dispărut din istorie.
Legături externeModificare
- Hitiții - Cum a fost descoperit Imperiul Hitit?, 18 iunie 2010, CrestinOrtodox.ro