Deschide meniul principal
Lidia
Lidia
Λυδία
Hittite Empire.pngsecolul al XII-lea î.e.n. – Persian Empire, 490 BC.png
Harta Lidiei
Harta Lidiei
CapitalăSardes
Limbădialect lidian
Religiepoliteistă
Guvernare
Formă de guvernareMonarhie
rege 
 - secolul al XII-lea î.Hr.Agron
 - 560 – 546 î.Hr. (ultimul)Cresus
Istorie
Fondaresecolul al XII-lea î.e.n.
Ocuparea orașelor grecești din Ionia.secolul al VI-lea î.e.n.
Dispariție546 î.e.n.
Economie
Monedăstater[*]
În prezent parte din
 Turcia

Lidia sau Maeonia (asiriană: Luddu; greacă: Λυδία) a fost un regat din Epoca fierului aflat în vestul Asiei Mici, regiunea antică unde acum este Anatolia, cucerit de perși prin înfrângerea lui Cresus în 546 î. Hr.. Lidia a apărut ca un regat neo-hitit după prăbușirea Imperiului hitit, în secolul al XII-lea î.Hr..

Regiuni antice anatoliene

Se consideră că monezile sunt inventate în Lidia în secolul al VII-lea î.Hr.

Cuprins

LimbăModificare

Limba lidiană alcătuiește familia limbilor anatoliene. După cum menționează Strabon, aceasta dispare complet în secolul I î.Hr.

IstoricModificare

Istoria timpurieModificare

În perioada hitiților, regiunea era cunoscută sub numele de Arzawa, entitate statală din vestul Anatoliei între secolele al XV-lea și al XII-lea, având capitala la Apasa. Arzawa a fost un aliat al Egiptului Antic, lucru confirmat în Scrisorile de la Amarna. Regii hitiți Suppiluliuma I și Mursili al II-lea reușesc să o înfrângă, transformând-o în trei state vasale.

Dinastii autohtoneModificare

Lidia apare pe harta lumii antice ca un regat neo-hitit cu capitala la Sardes, condusă de trei dinastii (Atyadae, Heraclidae, Mermnadae).

Atyadae

Heraclidae

  • Agron (1216 - ? î.Hr.);
  • 17 regi al căror nume este necunoscut;
  • Ardys I (795 - 759 î.Hr.);
  • Alyattes I (759 - 749 î.Hr.);
  • Myrsus (749 - 733 î.Hr.);
  • Candaules (733 - 718 î.Hr.) este ucis de către șeful gărzii personale, Gyges;

Mermnadae

Imperiul PersanModificare

Cresus este învins în 547 î.Hr. de către Cirus cel Mare, Lidia devine satrapie. Primul satrap ales de împărat a fost Tabalus. A avut un rol important în timpul războaielor medice, fiind locul de plecare a armatei și flotei persane spre Grecia. Tot aici au avut loc revoltele polisurilor grecești, cauză a războaielor greco-persane.

Perioada elenisticăModificare

 
Harta geopolitică a Asiei Mici după tratatul de la Apamea

Prin Lidia armatele macedonene pătrund în Imperiul Ahemenid, unde câștigă o primă luptă în fața perșilor la Granicus. Lidia rămâne o satrapie a Imperiului Macedonean până la moartea prematură a lui Alexandru Macedon. În 282 î.Hr. se formează Regatul Pergamului sub dinastia Attalidă, un viitor vasal roman. Antioch cel Mare, împăratul Imperiului Seleucid, cucerește teritoriul fostei Lidii, Helespontul, Tracia, Macedonia și Grecia în sfera sa de influență. Un viitor conflict între seleucizi și Roma se va produce cu siguranță.

Republica Romană împreună cu aliații săi, Regatul Pergamului și Republica Rodosului, vor înfrânge Imperiul Seleucid. Acest război se soldează cu Tratatul de la Apamea, prin care teritoriul Lidiei lui Alyattes al II-lea este împărțit între Rodos și Pergam.

Imperiul RomanModificare

 
Provincia romană Asia.

În 133 î.Hr., regele Pergamului, Attalus al III-lea, lasă moștenire Romei întregul său regat. Alături de Caria, Misia, Frigia și Troada, acesta alcătuia provincia Asia, provincie senatorială în perioada Imperiului Roman. În perioada tetrarhiei, zona este reorganizată, ajugând în secolul al III-lea d.Hr. în componența Imperiul Roman de Răsărit.

Vezi șiModificare