Hauts plateaux et contreforts du Vercors oriental

Hauts plateaux et contreforts du Vercors oriental
Poziția	Franța
Coordonate	44°50′55″N 5°30′36″E ({{PAGENAME}})
Cod Natura 2000	FR8201744

Hauts plateaux et contreforts du Vercors oriental este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Franța întinsă pe o suprafață de 20.953,4 ha, integral pe uscat.

Localizare

Centrul sitului Hauts plateaux et contreforts du Vercors oriental este situat la coordonatele 44.84845°N 5.50992°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Hauts plateaux et contreforts du Vercors oriental a fost declarat arie specială de conservare în baza directivei 92/43 din 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice pentru a proteja 2 specii de plante și 13 specii de animale.

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 27 de habitate naturale: Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Fânețe montane, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea), Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști uscate europene, Lespezi calcaroase, Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Mlaștini alcaline, Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase de la nivelul montan până la nivelul alpin (Thlaspietea rotundifolii), Pajiști alpine și boreale.

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:

• plante (2): Buxbaumia viridis, papucul doamnei (Cypripedium calceolus)
• mamifere (10): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), râs eurasiatic (Lynx lynx), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
• nevertebrate (3): fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Euplagia quadripunctaria, Rosalia alpina

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 55 de specii de plante, 6 specii de amfibieni, 22 de specii de mamifere, 6 specii de nevertebrate, 1 specie de reptile.

Vezi și

• Natura 2000
• Lista siturilor Natura 2000 din Franța