Deschide meniul principal
Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne
Henri-turenne 2.jpg
Henri de la Tour d'Auvergne
Date personale
Născut11 septembrie 1611
Sedan, Franța[1] Modificați la Wikidata
Decedat27 iulie 1675 (63 de ani)
Sasbach, Germania[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala din Saint-Denis Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor (death in battle[*]) Modificați la Wikidata
PărințiHenri de La Tour d'Auvergne, Duke of Bouillon[*]
Countess Elisabeth of Nassau[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriFrédéric Maurice de La Tour d'Auvergne[*]
Marie de La Tour d'Auvergne[*] Modificați la Wikidata
Naționalitatefrancez
CetățenieRoyal Standard of the King of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
PoreclaTurenne
Activitate
A luptat pentruStatenvlag.svgProvinciile Unite
Royal Standard of the King of France.svgRegatul Franței
Ramuraarmată terestră  Modificați la Wikidata
GradulMaréchal général des camps et armées du roi
A comandatarmata franceză
Bătălii / RăzboaieRăzboiul de treizeci de ani
Războiul de Devoluțiune
Războiul franco-olandez
Decorații și distincții
DecorațiiGodfather promotion of Special Military School of Saint-Cyr[*]  Modificați la Wikidata

Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne (n. 11 septembrie 1611 - d. 27 iulie 1675), cunoscut cu numele de Turenne, Mareșal al Franței din 1643 și Maréchal général des camps et armées du roi⁠(fr) („Mareșal general al Franței”) din 1660, a fost unul dintre cei mai buni generali ai lui Ludovic al XIII-lea al Franței și apoi ai lui Ludovic al XIV-lea al Franței.

Familia și cariera timpurieModificare

Henri de la Tour d'Auvergne a fost fiul lui Henri de la Tour d'Auvergne, viconte de Turenne și al celei de-a doua soții a acestuia Élisabeth de Nassau, fiica lui Wilhelm Taciturnul. S-a născut la Sedan și a primit o educație protestantă, dar o infirmitate fizică și în special un impediment în vorbire (care-l va avea toată viața), au împiedicat progresul său, dar el a arătat o înclinare deosebită pentru istorie și geografie și pentru faptele lui Alexandru cel Mare și Cezar. După moartea tatălui său în 1623, s-a dedicat exercițiilor fizice și a depășit în mare măsură slăbiciunea lui corporală. La 14 ani a plecat să învețe arta războiului în tabăra unchiului său Maurice de Nassau, Stadthoulder al Olandei și Prinț de Orania, și și-a început cariera militară (ca simplu soldat în garda prințului) în timpul războiului de optzeci de ani.[3]

Frederick Henri de Nassau, care i-a luat locul fratelui său Maurice ca Stadthoulder al Olandei în 1625, îl promovează pe Turenne căpitan în 1626. Tânărul ofițer a participat la diverse lupte și a fost recomandat în mod special de către unchiul său (unul din cei mai importanți comandanți din acea vreme) pentru abilitatea și curajul său în timpul asediului de la 's-Hertogenbosch din 1629. În 1630 Turenne a părăsit Țările de Jos și a intrat în serviciul Franței, motivat nu doar de dorința de a avansa, dar și de dorința mamei sale de a demonstra loialitatea familiei de Bouillon coroanei Franței.[4]

Cardinalul Richelieu l-a avansat colonel al unui regiment de infanterie. Sporadic continuă să-l servească pe prințul Olandei, care în acea vreme era aliat al Franței. Prima sa contribuție serioasă sub pavilionul Franței a avut-o în asediul de la La Mothe-en-Bassigny, în Lorena, alături de mareșalul de la Force în 1634, unde curajul demonstrat în timpul asaltului a făcut să fie avansat la gradul de Maréchal des camp (echivalentul gradului de general-maior în zilele noastre). În 1635 Turenne a servit sub Louis de Nogaret, cardinal de la Valette în Lorena și pe Rin.

În 1639 a servit sub comanda lui Bernhard de Saxa-Weimar și a regizat atacul asupra cetății Breisach am Rhein (care avea reputația de a fi cea mai puternică cetate de pe partea superioară a Rinului), care s-a predat pe 17 decembrie. Acum, Turenne era considerat drept unul dintre cei mai importanți tineri generali ai Franței.

Mareșal al FranțeiModificare

Relațiile dintre Principatul de Sedan și coroana franceză au influențat în mod semnificativ cariera timpurie a lui Turenne. Uneori pentru a avansa era necesar să concilieze familia ducală, alteori mașinațiunile familiei ducale împotriva lui Richelieu și apoi a lui Mazarin, i-au împiedicat pe consilierii regelui să-i acorde încredere deplină tânărului general. Mai mult, aderența sa constantă la religia protestantă a constituit un motiv în plus în dificultatea relațiilor sale cu miniștrii francezi. Cu toate acestea, Richelieu i-a încredințat comanda armatei franceze în Italia în 1643. Turenne a cucerit Trino în câteva săptămâni, înainte de a fi rechemat în Franța la sfârșitul anului. În 19 decembrie 1643 a fost ridicat la rangul de Mareșal al Franței și la scurt timp a fost trimis în Alsacia pentru a reorganiza armata Weimarului (rămășița trupelor lui Bernhard de Saxa-Weimar), care tocmai suferise o gravă înfrângere la Tuttlingen (24-25 noiembrie 1643). Acum, la 32 de ani, Turenne a servit sub patru comandanți militari celebri: prințul metodic de Orania, aprigul Bernhard, militărosul cardinal de la Valette și încăpățânatul și vicleanul Harcourt. Toți patru au contribuit la formarea lui ca conducător militar.



NoteModificare

  1. ^ „Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Chisholm, 412
  4. ^ Chisholm, 412

BibliografieModificare