Henri de Régnier

poet francez
Henri de Régnier
Date personale
Nume la naștereHenri François Joseph de Régnier Modificați la Wikidata
Născut[1][5][6][7] Modificați la Wikidata
Honfleur, Basse-Normandie, Franța[8] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[1][5][7][9] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise
Grave of Régnier[*][[Grave of Régnier |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMarie de Régnier Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
libretist[*]
critic literar[*]
critic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[10] Modificați la Wikidata
StudiiCollège Stanislas de Paris[*][[Collège Stanislas de Paris (Private Catholic school in Paris)|​]]
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarsimbolism  Modificați la Wikidata
Note
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*][2]
prix Vitet[*][[prix Vitet (Discontinued French literary award)|​]]
Comandor al Legiunii de Onoare[*][2]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*][3]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*][4]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Henri-François-Joseph de Régnier (28 decembrie 1864 – 23 mai 1936) a fost un poet simbolist francez, considerat unul dintre cele mai importanți poeți din Franța de la începutul secolului al XX-lea.

Viața și opera modificare

S-a născut în Honfleur (Calvados) pe 28 decembrie 1864 și a urmat studii de drept la Paris. În 1885 el a început să contribuie la revistele pariziene, iar versurile sale au fost publicate de majoritatea periodicelor franceze și belgiene ce erau favorabile scriitorilor simboliști. După ce a început ca parnasianist, el a păstrat tradiția clasică, deși a adoptat unele dintre inovațiile lui Jean Moréas și Gustave Kahn. Stilul său vag sugestiv arată influența lui Stéphane Mallarmé, al cărui discipol asiduu a fost.

Primul său volum de poezii, Lendemains, a apărut în 1885, iar printre numeroase sale volume ulterioare s-au numărat Poèmes anciens et romanesques (1890), Les Jeux rustiques et divins (1890), Les Médailles d'argile (1900), La Cité des eaux (1903). El este, de asemenea, autorul unei serii de romane și povești realiste, printre care sunt La Canne de jaspe (ed. a II-a, 1897), La Double maîtresse (ed. a V-a, 1900), Les Vacances d'un jeune homme sage (1903) și Les Amants singuliers (1905). Régnier s-a căsătorit cu Marie de Heredia, fiica poetului José María de Heredia, care era și ea poetă și romancieră sub pseudonimul Gérard d'Houville.

El a colaborat la Le Visage de l'Italie, o carte din 1929 despre Italia prefațată de către Benito Mussolini.[11]

La Canne de jaspe și Histoires Incertaines (1919) au fost traduse în 2012 de către Brian Stableford sub titlul A Surfeit of Mirrors. (ISBN 978-1-61227-076-0)

Henri de Régnier a murit în 1936, la vârsta de 71 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul Père Lachaise din Paris.

Referințe modificare

  1. ^ a b „Henri de Régnier”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Baza de date Léonore 
  3. ^ Baza de date Léonore 
  4. ^ Baza de date Léonore 
  5. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ Henri François Joseph RÉgnier de, Baza de date Léonore, accesat în  
  7. ^ a b Henri de Régnier, SNAC, accesat în  
  8. ^ Baza de date Léonore 
  9. ^ Henri de Régnier, Find a Grave, accesat în  
  10. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  11. ^ „Le Visage de l'Italie, publié sous la direction littéraire de Gabriel Faure. Préface de Benito Mussolini. - Paul Bourget, Henri de Régnier, Henry Bordeaux, Georges Goyau, Pierre de Nolhac, de l'Académie française ; Gérard d'Houville et Marcelle Vioux, Marcel Boulenger, Gabriel Faure, Paul Guiton, Ernest Lémonon, Eugène Marsan, Maurice Mignon, Ed. Schneider, J.-L. Vaudoyer”. WorldCat. Accesat în . 

Legături externe modificare