Limba hitită

Limba hitită (în hitită: 𒉈𒅆𒇷 nešili) este o limbă moartă, indo-europeană, ramura anatoliană, care a fost vorbită de hitiți. Este de fapt cea mai recentă limbă indo-europeană descoperită (în 1916, a fost descifrată de lingvistul ceh Bedřich Hrozný). Acesta a încradrat limba hitită în grupul lingvistic centum. Este considerată, de asemenea, cea mai veche limbă indo-europeană.

Tăbliță conținând tratatul de la Qadesh dintre hitiți și egipteni (1269 î.Hr.)

A fost foarte răspândită în Asia Mică, având rol de limbă nobilă.

S-au păstrat multe tăblițe datând din sec. 19-14 î.e.n., descoperite la Boğaz Köy, în Turcia. Textele reprezintă cea mai veche atestare a unei limbi indo-europene.

Fazele limbii hitite

Fazele prin care a trecut limba hitită sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita. Verbele în limba hitită sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,,mi” și conjugarea ,,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca și participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive.

Gramatică

Verbul

Cuneiforme hitite

Hitita este cunsocută ca având un sistem verbal mai simplu decât alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greaca antică.

Verbul avea următoarele sufixe:

-,,-ahh-” care înseamnă ,,ceea ce înseamnă cuvântul de bază” sau ,,a duce la aceeași structură”. Exemple de astfel de verbe sunt: ,,sarazziyahh-”=,,a pune în partea de sus”( ,,sarazzi”=,,sus”)

-,,-annāi-”, exprimă o persistență, de exemplu ,,iya-”= ,,a merge”; ,,iyannāi-”=,,a marșa continuu”

-,,-sk-”

-,,-es-”

-,,-nu-”

-,,-nin-”

Inflexiunea:

Diateza activă- la indicativ prezent

-Conjugarea mi:

-singular 1: -mi

-singular 2: -si

-singular 3: -zi

-plural 1: -weni

-plural 2: -teni

-plural 2: -anzi

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hi (-ahhi)

-singular 2: -ti

-singular 3: -i

-plural 1: -weni

-plural 2: -teni

-plural 3: -anzi

Diateza mediopasivă-la indicativ prezent:

-Conjugarea mi:

-singular 1: -hahari(hari, ha)

-singular 2: -tati(ta)

-singular 3: -tati(ta)

-plural 1: -wastati(-wasta)

-plural 2: -duma(-dumari)

-plural 3: -antari(-anta)

-Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme ca și conjugarea mi, atât la singular, cât și la plural

Diateza activă- la indicativ preterit:

-Conjugarea mi:

-singular 1: -un (-nun)

-singular 2: -s(-t, -ta)

-singular 3: -t(-ta)

-plural 1: -wen

-plural 2: -ten(-tin)

-plural 3: -er(-ir)

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hun

-singular 2: -s(-ta,-sta)

-singular 3: -s(-ta,-sta)

-plural 1: -wen

-plural 2: -ten(-tin)

-plural 3: -er(-ir)

Diateza mediopasivă-la indicativ preterit:

-conjugarea mi

-singular 1: -hahat(i) (-hat(i))

-singular 2: -tat(i) (-ta)

-singular 3: -tari (-ta)

-plural 1: -wastat

-plural 2: -dumat

-plural 3: -antat(i)

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hahari (-hari)

-singular 2: -tati (-ta)

-singular 3: -ari (-a)

-plural 1: -wastati (-wasta)

-plural 2: -duma

-plural 3: -antari (-anta)

Diateza activă- la imperativ:

-conjugarea mi:

-singular 1: -(a)llu

-singular 2: -(-i, -t)

-singular 3: -du

-plural 1: -weni

-plural 2: -en (-tin)

-plural 3: -andu

-conjugarea hi:

-singular 1: -allu

-singular 2: -(-i)

-singular 3: -u

-plural 1: -weni

-plural 2: -ten (-tin)

-plural 3: -andu

Diateza mediopasivă- la imperativ:

-conjugarea mi:

-singular 1: -haharu (-haru)

-singular 2: -hut(i)

-singular 3: -taru

-plural 1: -

-plural 2: -dumat(i)

-plural 3: -antaru

-conjugarea hi:

-singular 1: -haharu (-haru)

-singular 2: -hut(i)

-singular 3: -aru

-plural 1: -

-plural 2: -dumat(i)

-plural 3: -antaru

Substantiv verbal:

-war

Infinitiv:

I: -wanzi II: -anna

Supin:

-wan

Participiu:

-ant

Originile conjugării mi merg către terminațiile active ale limbii proto-indo-europene *-mi, *-si, *-ti.Despre conjugarea hi, Jay H. Jasanof este de părere că derivă din sistemul proto-indo-european al verbelor cu ,,i-” la prezent și cu *ē/é la apofonie.

Vocalele

Limba hitită are cinci vocale scurte: a,e,i,u și ú , iar hitita veche avea trei foneme vocale lungi.

Listă de cuvinte din limba hitită

ab-casă

aka-a ridica

aku- a bea

alpā--nor

annanu-a învăța

ant-cald

appa-după, înapoi, din nou

appezziyan-după

ars-a curge

asawar-incintă

arsaniya-a invidia

ardāla-zicală, proverb

arrūsa pāwar-a merge

asessar-populație,cult

aska-: casă

atta-: tată

attalla-patern

au- a vedea

assuwātar-bunătate

astayarātar-păcat

azzikk-: a mânca din nou

ba-latar

ba-acesta

be-complet

bi-a întreba

bu-acesta

bur-flux, debit

dā-a lua

daganzipa- pământ

dāliya-a trăi

E-probabil ,,zeu”

ehu-aici

eku-a bea

es-trei

essar=eshar-,,sânge”

esri-a se uita

ediz-acest

ga,gam-escroc

Gal-cheie

Gam-cucerire

Gar-a face

Gi-a citi

gimmant-:iarnă

Go,gon-sceptru

Gu-cuvânt, a vorbi

Gug-luptă

hahhal-: probabil tufiș

hāliya- a îngenunchea

hanna- bunică

hanna-a judeca

hand-onest

haluga—mesaj

handandatar-miracol

happar-comerț

pittalwa- : simplu

sahhan- :tribut

sāi-: a merge

sak-: a ști

samen-: a abandona

sanezzi-:bun

sānt- :furios

KUŠsarpassi-:pernă

sasta-:pat

si- : acesta

happiriya-oraș

parā handanda- a face miracole

I-unu

Iak-și

Iede-lună

Is-aici

ishā-:maestru

UDUiyant-oaie

irma- :bolnav

isheni-:păr

ispant-:noapte

iwaruwa—moștenitor

Ka- a citi

Kas-doi

Kazin-iepure

Khar-a scrie

La-tăblțiă

lak—a înclina

lāman—nume

lelaniya- :a se grăbi

link-:a jura

markiya-:dispreț

mahhan-când

mayandatar-bărbăție

malk- : a se roti

mān :dacă mekk(i)-:mare

milit(t)-:miere

marsah-a putrezi

memāi-:a vorbi

mene-: față

mīti- :roșu

muwa-: împrumutat din akkadianul mut(t)allu-eroic

melt-:a rosti

nannā- : a conduce

nanakussiyant- : întunecat

nega-: soră

newah- :a reînnoi

nuntara- : rapid

nūwān-:niciodată

pahs-a proteja

papres- : a deveni impur

parāi-:a sufla

parh-: a persecuta

pargatar: înălțime

parku- : înalt

parnant- :casă

paskuwāi-: a ignora

sahhan-:tribut

saklāi-:regulă

sakunni-:bine

sānt- : furios

LÚsapasalli- : spion

suwant- : complet

tāya- a jefui

taksan : împreună

takku : dacă

tamas-: a apăsa

tarkuwa- :a fi furios

taru-: pădure, lemn

tuzziyant-: armată

uesk-: a implora

ur-: război

uwa-: a veni

uwatar -vizită

uzuhri- :iarbă

walhannāi- :a lovi

warra- : a ajuta

was- : a cumpăra

weh-: a muta

wes- :noi

wesi- : pășune

widār : apă

zahhāi-bătălie

zanu-:a găti

zenna-: a termina

zinna- : a finaliza

GIŠzuppari- : torță

Bibliografie

• Limbile lumii- mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981
• Hittite Etymological Dictionary, Vol. 6, Words beginning with M”, Jaan Puhvel
• The Hittites and Their Language, C.R. Conder
• Hittite Etymological Dictionary Words beginning with H, Jaan Puhvel
• A grammar of modern Indo-European, Carlos Quiles
• Old Hittite sentence structure, Silvia Luraghi
• Hittite and the Indo-European verb,Jay H. Jasanoff

Legături externe

• http://www.premiumwanadoo.com/cuneiform.languages/en_lexique_hittite.htm#
• http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/eieol/hitol-0-X.html Arhivat în 12 aprilie 2010, la Wayback Machine.