Limba hitită

(Redirecționat de la Hitită)

Limba hitită (în hitită: 𒉈𒅆𒇷 nešili) este o limbă moartă, indo-europeană, ramura anatoliană, care a fost vorbită de hitiți. Este de fapt cea mai recentă limbă indo-europeană descoperită (în 1916, a fost descifrată de lingvistul ceh Bedřich Hrozný). Acesta a încradrat limba hitită în grupul lingvistic centum. Este considerată, de asemenea, cea mai veche limbă indo-europeană[1].

Tăbliță conținând tratatul de la Qadesh dintre hitiți și egipteni (1269 î.Hr.)

A fost foarte răspândită în Asia Mică, având rol de limbă nobilă.

S-au păstrat multe tăblițe datând din sec. 19-14 î.e.n., descoperite la Boğaz Köy, în Turcia. Textele reprezintă cea mai veche atestare a unei limbi indo-europene.

Fazele limbii hitite

modificare

Fazele prin care a trecut limba hitită sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita[2]. Verbele în limba hitită sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,,mi” și conjugarea ,,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit)[3]. Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca și participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive[4].

Gramatică

modificare
 
Cuneiforme hitite

Hitita este cunsocută ca având un sistem verbal mai simplu decât alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greaca antică[5].

Verbul avea următoarele sufixe:

-,,-ahh-” care înseamnă ,,ceea ce înseamnă cuvântul de bază” sau ,,a duce la aceeași structură”. Exemple de astfel de verbe sunt: ,,sarazziyahh-”=,,a pune în partea de sus”( ,,sarazzi”=,,sus”)[6]

-,,-annāi-”, exprimă o persistență, de exemplu ,,iya-”= ,,a merge”; ,,iyannāi-”=,,a marșa continuu”

-,,-sk-”

-,,-es-”

-,,-nu-”

-,,-nin-”

Inflexiunea:

Diateza activă- la indicativ prezent

-Conjugarea mi:

-singular 1: -mi

-singular 2: -si

-singular 3: -zi

-plural 1: -weni

-plural 2: -teni

-plural 2: -anzi

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hi (-ahhi)

-singular 2: -ti

-singular 3: -i

-plural 1: -weni

-plural 2: -teni

-plural 3: -anzi[4]

Diateza mediopasivă-la indicativ prezent:

-Conjugarea mi:

-singular 1: -hahari(hari, ha)

-singular 2: -tati(ta)

-singular 3: -tati(ta)

-plural 1: -wastati(-wasta)

-plural 2: -duma(-dumari)

-plural 3: -antari(-anta)

-Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme ca și conjugarea mi, atât la singular, cât și la plural

Diateza activă- la indicativ preterit:

-Conjugarea mi:

-singular 1: -un (-nun)

-singular 2: -s(-t, -ta)

-singular 3: -t(-ta)

-plural 1: -wen

-plural 2: -ten(-tin)

-plural 3: -er(-ir)

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hun

-singular 2: -s(-ta,-sta)

-singular 3: -s(-ta,-sta)

-plural 1: -wen

-plural 2: -ten(-tin)

-plural 3: -er(-ir)

Diateza mediopasivă-la indicativ preterit:

-conjugarea mi

-singular 1: -hahat(i) (-hat(i))

-singular 2: -tat(i) (-ta)

-singular 3: -tari (-ta)

-plural 1: -wastat

-plural 2: -dumat

-plural 3: -antat(i)

-Conjugarea hi:

-singular 1: -hahari (-hari)

-singular 2: -tati (-ta)

-singular 3: -ari (-a)

-plural 1: -wastati (-wasta)

-plural 2: -duma

-plural 3: -antari (-anta)

Diateza activă- la imperativ:

-conjugarea mi:

-singular 1: -(a)llu

-singular 2: -(-i, -t)

-singular 3: -du

-plural 1: -weni

-plural 2: -en (-tin)

-plural 3: -andu

-conjugarea hi:

-singular 1: -allu

-singular 2: -(-i)

-singular 3: -u

-plural 1: -weni

-plural 2: -ten (-tin)

-plural 3: -andu

Diateza mediopasivă- la imperativ:

-conjugarea mi:

-singular 1: -haharu (-haru)

-singular 2: -hut(i)

-singular 3: -taru

-plural 1: -

-plural 2: -dumat(i)

-plural 3: -antaru

-conjugarea hi:

-singular 1: -haharu (-haru)

-singular 2: -hut(i)

-singular 3: -aru

-plural 1: -

-plural 2: -dumat(i)

-plural 3: -antaru

Substantiv verbal:

-war

Infinitiv:

I: -wanzi II: -anna

Supin:

-wan

Participiu:

-ant

Originile conjugării mi merg către terminațiile active ale limbii proto-indo-europene *-mi, *-si, *-ti[7].Despre conjugarea hi, Jay H. Jasanof este de părere că derivă din sistemul proto-indo-european al verbelor cu ,,i-” la prezent și cu *ē/é la apofonie.

Vocalele

modificare

Limba hitită are cinci vocale scurte: a,e,i,u și ú[8] , iar hitita veche avea trei foneme vocale lungi[9].

Listă de cuvinte din limba hitită

modificare

ab-casă

aka-a ridica

aku- a bea

alpā--nor

annanu-a învăța

ant-cald

appa-după, înapoi, din nou

appezziyan-după

ars-a curge

asawar-incintă

arsaniya-a invidia

ardāla-zicală, proverb

arrūsa pāwar-a merge

asessar-populație,cult

aska-: casă

atta-: tată

attalla-patern

au- a vedea

assuwātar-bunătate

astayarātar-păcat

azzikk-: a mânca din nou

ba-latar

ba-acesta

be-complet

bi-a întreba

bu-acesta

bur-flux, debit

dā-a lua

daganzipa- pământ

dāliya-a trăi

E-probabil ,,zeu”

ehu-aici

eku-a bea

es-trei

essar=eshar-,,sânge”

esri-a se uita

ediz-acest

ga,gam-escroc

Gal-cheie

Gam-cucerire

Gar-a face

Gi-a citi

gimmant-:iarnă

Go,gon-sceptru

Gu-cuvânt, a vorbi

Gug-luptă

hahhal-: probabil tufiș[10]

hāliya- a îngenunchea

hanna- bunică

hanna-a judeca

hand-onest

haluga—mesaj

handandatar-miracol

happar-comerț

pittalwa- : simplu

sahhan- :tribut

sāi-: a merge

sak-: a ști

samen-: a abandona

sanezzi-:bun

sānt- :furios

KUŠsarpassi-:pernă

sasta-:pat

si- : acesta

happiriya-oraș

parā handanda- a face miracole

I-unu

Iak-și

Iede-lună

Is-aici

ishā-:maestru

UDUiyant-oaie

irma- :bolnav

isheni-:păr

ispant-:noapte

iwaruwa—moștenitor

Ka- a citi

Kas-doi

Kazin-iepure

Khar-a scrie

La-tăblțiă

lak—a înclina

lāman—nume

lelaniya- :a se grăbi

link-:a jura

markiya-:dispreț

mahhan-când

mayandatar-bărbăție

malk- : a se roti

mān :dacă mekk(i)-:mare

milit(t)-:miere

marsah-a putrezi

memāi-:a vorbi

mene-: față

mīti- :roșu

muwa-: împrumutat din akkadianul mut(t)allu-eroic

melt-:a rosti

nannā- : a conduce

nanakussiyant- : întunecat

nega-: soră

newah- :a reînnoi

nuntara- : rapid

nūwān-:niciodată

pahs-a proteja

papres- : a deveni impur

parāi-:a sufla

parh-: a persecuta

pargatar: înălțime

parku- : înalt

parnant- :casă

paskuwāi-: a ignora

sahhan-:tribut

saklāi-:regulă

sakunni-:bine

sānt- : furios

LÚsapasalli- : spion

suwant- : complet

tāya- a jefui

taksan : împreună

takku : dacă

tamas-: a apăsa

tarkuwa- :a fi furios

taru-: pădure, lemn

tuzziyant-: armată

uesk-: a implora

ur-: război

uwa-: a veni

uwatar -vizită

uzuhri- :iarbă

walhannāi- :a lovi

warra- : a ajuta

was- : a cumpăra

weh-: a muta

wes- :noi

wesi- : pășune

widār : apă

zahhāi-bătălie

zanu-:a găti

zenna-: a termina

zinna- : a finaliza

GIŠzuppari- : torță

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ [1]
  3. ^ [2]
  4. ^ a b [3]
  5. ^ [4]
  6. ^ [,,Hittite grammar”,Olivier Lauffenburger, 2008]
  7. ^ result&ct=result&resnum=1&ved=0CCMQ6AEwAA#v=onepage&q=hittite verb mi conjugation&f=false
  8. ^ [5]
  9. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ [6]

Bibliografie

modificare
  • Limbile lumii- mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981
  • Hittite Etymological Dictionary, Vol. 6, Words beginning with M”, Jaan Puhvel
  • The Hittites and Their Language, C.R. Conder
  • Hittite Etymological Dictionary Words beginning with H, Jaan Puhvel
  • A grammar of modern Indo-European, Carlos Quiles
  • Old Hittite sentence structure, Silvia Luraghi
  • Hittite and the Indo-European verb,Jay H. Jasanoff

Legături externe

modificare