Hotelul Bejan
| Hotelul Bejan | |
 Hotelul Bejan între anii 1926 - 1940. În fața clădirii se observă scările de la Râpa Galbenă iar în stânga o parte a Căminului Cultural Creștin construit în 1925. | |
| Clădire | |
|---|---|
| Tip | Parter, două etaje și mansardă |
| Oraș | Iași |
| Țară | România |
| Actualii beneficiari | Clădire demolată după cutremurul din noiembrie 1940 |
| Coordonate | 47.168844 N, 27.575799 E |
| Construcție | |
| Începută | 1897 |
Modifică date / text  | |
Hotelul Bejan este o construcție istorică care a existat în Iași în zona Râpa Galbenă. Hotelul a fost contruit în 1897[1] de inginerul Grigore Bejan pe un teren al cărui proprietar era, teren situat pe strada Elisabeta nr. 8.
Hotelul era situat la poalele dealului Copou, fiind amplasat într-o zonă favorabilă călătorilor: aproape de gară, pe drumul spre Copou sau centrul orașului (Piața Unirii).[2] Clădirea, cu parter, terasă acoperită, două etaje și mansardă și cu arhitectură modernă, era orientată cu fațada principală către sud, având o frumoasă priveliște către esplanada Elisabeta, finalizată în anul 1900, Gara Iași și parcul care se găsea în partea dreaptă a bulevardului Ferdinand, bulevard ce unea Râpa Galbenă cu Piața Gării. Terenul pe care era situat hotelul ar corespunde astăzi zonei situat în dreptul aripii stângi a esplanadei, parțial ocupat de căminul Akademos al Universității din Iași.
În perioada interbelică, camerele de la mansarda hotelului deveniseră un loc recunoscut al prostituției ieșene.[3] Hotelul a funcționat până la cutremurul din noiembrie 1940 când, datorită importantelor avarii suferite, a fost demolat.[4]
Grigore Bejan a fost unul din liderii locali ai naționalismului de dreapta, apropiat al Profesorului A.C. Cuza. Numeroase întruniri ale studenților ieșeni membri ai Asociației Studenților Creștini s-au desfășurat în sala Hotelului Bejan, acesta fiind un timp „sediul neoficial” al organizației.[5][6] Ulterior, în 1924, Grigore Bejan cedează asociației un teren situat în apropiere pe care aceștia vor construi Căminul Cultural Creștin.
 |
 |
| Priveliștea ce putea fi văzută din camerele Hotelului Bejan. În primul plan se observă scările Esplanadei Elisabeta, strada Elisabeta (ce vine dintre mahalaua Păcurari, din dreapta imaginii) și strada Ferdinand ce duce către Gara Iași care se vede în fundal. | Vederea actuală de pe locul aproximativ în care se găsea Hotelul Bejan. În prim plan se găsește ansamblul urbanistic „Pavilioanele CFR” care a înlocuit parcul situat în partea dreaptă a străzii Ferdinand. |
Note
modificare- ^ N. Irimescu, „Moment – recenzia cărții Souvenir de Yassy”, Cronica veche, Anul II (XLVII), nr. 12(23), decembrie 2012, p. 23.
- ^ Anca Bordeanu (), „Râpa Galbenă”, Altiasi.ro, accesat în
- ^ Magda Olteanu, Marius Sidoriuc (), „Bordelurile Iașilor”, Bună Ziua Iași, arhivat din original la , accesat în
- ^ Constantin Radinschi (), „Să nu-l uităm pe scriitorul Damian Stănoiu”, Evenimentul, accesat în
- ^ Radu-Dan Vlad (sub îngrijirea), Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu (1923-1934), Vol. I, Editura Mica Valahie, ISBN: 978-606-8304-49-6, p. 50.
- ^ Lucian Nastasă, Antisemitismul universitar în România (1919-1939): mărturii documentare, Editura ISPMN, 2011, ISBN: 978-606-9274-45-3.
Bibliografie suplimentară
modificare- N.A. Bogdan, Orașul Iași: Monografie istorică și socială, ilustrată, 1913; reeditată la Ed. Tehnopress, Iași, 2004.
- Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, Iași, Tipografia Lumina Moldovei, 1923.
- Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri. Până la 1821, Editura Junimea, Iași, 1974.
- Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Istoria orașului Iași, Editura Junimea, 1980.
- Ion Mitican, Constantin Ostap, Iașul între adevăr și legendă, Editura Tehnopress, Iași, 2000.