Deschide meniul principal

Iliaș Rareș

(Redirecționat de la Ilie al II-lea Rareș)
Iliaș al II-lea Rareș
046 - Petru Rares si Ilie.jpg
Iliaș al II-lea Rareș
Date personale
Născut1531[1] Modificați la Wikidata
Decedat1553 (22 de ani) Modificați la Wikidata
Alep, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
PărințiPetru Rareș
Elena Rareș Modificați la Wikidata
Frați și suroriDoamna Chiajna
Ruxandra Lăpușneanu
Ștefan al VI-lea Rareș
Iancu Sasul Modificați la Wikidata
ReligieIslam Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Chipul lui Iliaș II Rareș de pe tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota

Iliaș al II lea Rareș (n. 1531[1] – d. 1553, Alep, Imperiul Otoman) a fost Domn al Moldovei (3 septembrie 1546 - 11 iunie 1551). A fost fiul mai mare al lui Petru Rareș și al Elenei (aceasta era de neam sârbesc).

FamilieModificare

A fost fiul mai mare al lui Petru Rareș (1483-1546) și al Elenei Rareș (n. Branković, familie nobiliară de origine sîrbă; aprox. 1490-1553). A fost fratele lui Ștefan Rareș (1531-1552), Constantin (n. 1542) și (Ruxandrei (n. 1538).

DomnieModificare

În timpul domniei lui, Moldova are liniște din partea polonezilor în urma reînnoirii tratatului de alianță cu Sigismund I al Poloniei. Întreprinde o expediție în Transilvania, din ordin turcesc, împreună cu Mircea Ciobanul al Munteniei, care era cumnatul său, împotriva germanilor și a episcopului Martinuzzi, însă expediția este mai mult simulată și fără a avea un rezultat. Restul domniei este un lung lanț de petreceri și desfătări cu tinerii săi sfetnici turci. A fost bănuit de relații bisexuale. Cel care a lansat această ipoteză a fost istoricul Dan Horia Matei, folosindu-se de croncia lui Grigore Ureche. [2][3]

În cele din urmă, fiind mai mult atras de petreceri decât de domnie, abdică în favoarea fratelui său Ștefan al VI-lea Rareș, se duce la Constantinopol și se turcește, luând numele de Mehmet, și devine pașă de Silistra în 1551. Fiind exilat la Bursa, moare, probabil otrăvit, la Alep, Siria, în 1562.

Chipul lui Iliaș Rareș a fost zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său. După trecerea sa la islam, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a fost înnegrită. [4]

Și numele său din pisania bisericii de la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului (Roman) a fost șters după trecerea sa la islam.

NoteModificare

  1. ^ a b http://genealogy.euweb.cz/balkan/balkan18.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Cosmin Zamfirache, Voievozii homosexuali ai Moldovei și ai Țării Românești. Radu cel Frumos și Petru Cercel, bănuiți de „blestemății“ sexuale cu sultani și regi occidentali, Adevărul, 23 iunie 2015. Accesat la 23 iunie 2015
  3. ^ Cum s-a transformat Iliaș Rareș în Mehmed-beg: răzbunarea moldovenilor pe „turcirea“ domnitorului, 14 iunie 2016, Nicu Neag, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 17 iunie 2016
  4. ^ Evenimentul, 27 ianuarie 2007 - "Mănăstirea Probota. "Banca" Moldovei medievale"

Legături externeModificare