Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
În România, indicatoarele, marcajele rutiere și semafoarele cad sub incidența Ordonanței de Urgență 195 din 12 decembrie 2002 și a Standardului Românesc 1848 din 23 decembrie 2011.
Acestea se conformă cu normele indicatoarelor europene, țara fiind semnatară Convenției asupra Traficului Rutier de la Viena (1968) și a Acordului European (1971).
Indicatoarele de avertizare din România au o formă triunghiulară, cu fond alb și marginea roșie, simbolurile fiind vopsite cu negru. Acestea se amplasează adesea la 50-200 m distanță înaintea sectorului de drum deservit de indicator. Indicatoare cu culoarea de fundal galbenă se amplasează adesea la lucrări rutiere temporare.
Indicatorul
Semnificația
Explicația
Curbă la stânga
Folosit la presemnalizarea curbei, la stânga.
Curbă la dreapta
Folosit la presemnalizarea curbei, la dreapta.
Curbă dublă la stânga
Presemnalizează o succesiune de curbe, sau o curbă dublă, unde prima curbă este la stânga. Succesiunea de curbe trebuie să nu fie mai mare de 250 m.
Curbă dublă la dreapta
Presemnalizează o succesiune de curbe, sau o curbă dublă, unde prima curbă este la dreapta. Succesiunea de curbe trebuie să nu fie mai mare de 250 m.
Curbă deosebit de periculoasă (versiunea panouri succesive)
Sunt amplasate în curbe deosebit de periculoase (câte 5 bucăți), dacă curba are o rază mai mică de 100 m, sau în curbe periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m.
Curbă deosebit de periculoasă (versiunea panou simplu)
Identic cu indicatorul anterior, această variantă adesea se amplasează doar pe doi stâlpi de susținere din cauza lungimii sale.
Drum în coborâre periculoasă (Pantă)
Presemnalizează o pantă abruptă (cu declivitatea mai mare de 7%) în urcare. Toate maneverele sunt interzise, iar vehiculele care urcă au prioritate față de cele care coboară.
Drum în urcare periculoasă (Rampă)
Presemnalizează o rampă abruptă (cu declivitatea mai mare de 7%) în coborâre. Toate maneverele sunt interzise, iar vehiculele care urcă au prioritate față de cele care coboară.
Îngustarea șoselei din ambele sensuri
Presemnalizează o îngustare a carosabilului din ambele sensuri de circulație. În sectorul de drum respectiv, doar depășirea este permisă (staționarea, oprirea, și mersul în marșarier fiind interzise).
Îngustarea șoselei din dreapta
Presemnalizează o îngustare a carosabilului din partea dreaptă. Impune reguli identice față de cele menționate la indicatorul de sus.
Îngustarea șoselei din stânga
Presemnalizează o îngustare a carosabilului din partea stângă. Impune reguli identice față de cele menționate la indicatorul de sus.
Acostament periculos
Presemnalizează un drum cu marginea (acostamentul) periculoasă, din diverse cauze.
Coadă
Presemnalizează un sector de drum aglomerat.
Tunel
Presemnalizează intrarea într-un tunel.
Pod mobil
Presemnalizează un pod mobil, dacă acesta este deschis, participantul la trafic trebuie să oprească.
Cădere în chei sau în mal abrupt
Presemnalizează terminarea drumului, iar în fața sa, se află un chei (splai) sau mal abrupt.
Drum denivelat
Presemnalizează un sector de șosea cu multe denivelări (gropi, defecte în asfalt, etc). Acesta poate fi însoțit de un panou adițional dacă sectorul depășește 0,3 km. Participantul la trafic este obligat să circule cu 50 km/h (30 km/h în localități).
Denivelare
Presemnalizează o denivelare (artificală).
Drum alunecos
Presemnalizează un sector de drum alunecos, iar șoferul este obligat să nu bruscheze vehicului pentru a evita accidentele. Acesta poate fi însoțit de panouri adiționale pentru ploaie sau gheață.
Împroșcare cu pietriș
Presemnalizează un sector de drum unde pietrișul slăbit poate fi împroșcat de vehiculele care circulă peste el. În unele zone, împroșcarea cu pietriș prezintă un risc de a lovi alți participanți la trafic.
Căderi de pietre
Presemnalizează posibile căderi de pietre peste sectorul de drum. Acesta poate fi însoțit de un panou adițional dacă sectorul depășește 0,3 km.
Trecere de pietoni
Presemnalizează o trecere cu pietoni, în sectoare de drum cu pericol sporit pentru pietoni (șosele Europene, zone cu vizibilitate redusă, etc).
Copii
Presemnalizează o zonă frecventată de copii/minori (școli, licee, locuri de joacă, etc).
Bicicliști
Presemnalizează o intersectare cu o pistă de bicicliști.
Animale (varianta 1)
Presemnalizează un sector de drum cu riscul traversării din partea animalelor domestice.
Animale (varianta 2)
Presemnalizează un sector de drum cu riscul traversării din partea animalelor sălbatice.
Lucrări
Presemnalizează lucrări la sectorul de drum, care va fi însoțit de marcaje temporare și alte obiecte folosite la lucrările rutiere.
Semafor
Presemnalizează un semafor rutier, dar se amplasează în locuri care sunt considerate că ar surprinde participanții la trafic de existența semaforului.
Zonă aeroportuară
Presemnalizează trecerea lângă un aeroport sau un culoar aerian, pentru a avertiza șoferul de avioane la joasă înălțime sau de zgomote puternice.
Vânturi laterale
Presemnalizează posibilitatea unor rafale de vânt laterale periculoase (cu risc ridicat de răsturnare sau cu risc de aftectare a circulației rutiere).
Circulație în ambele sensuri
Presemnalizează intrarea într-un sector de drum cu sens dublu de circulație (în ambele sensuri), amplasat la ieșirea străzilor cu sens unic.
Alte pericole
Presemnalizează pericole care nu sunt indicate printr-un indicator rutier specific. Pot fi însoțite de panouri adiționale.
Accident
Presemnalizează o zonă unde a avut loc un accident rutier. Sunt amplasate de Poliția Rutieră, și au caracter temporar, chiar dacă semnul are fundal alb.
Intersecție
Presemnalizează o intersecție nedirijată, unde se aplică regula priorității de dreapta.
Intersecție cu un drum fără prioritate
Presemnalizează o intersecție nedirijată, confirmând prioritatea celui care întâlnește acest indicator. Aici, participantul la trafic are prioritate față de cei din dreapta și stânga.
Intersecție cu un drum fără prioritate (dreapta)
Presemnalizează o intersecție nedirijată, confirmând prioritatea celui care întâlnește acest indicator. Aici, participantul la trafic are prioritate față de cei din dreapta.
Intersecție cu un drum fără prioritate (stânga)
Presemnalizează o intersecție nedirijată, confirmând prioritatea celui care întâlnește acest indicator. Aici, participantul la trafic are prioritate față de cei din stânga.
Intersecție cu un drum fără prioritate (decalare)
Presemnalizează o intersecție nedirijată, confirmând prioritatea celui care întâlnește acest indicator. Aici, participantul la trafic are prioritate față de cei din dreapta și stânga la o intersecție decalată.
Giratoriu
Presemnalizează un sens giratoriu.
Trecere la nivel cu calea ferată, cu bariere
Presemnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, cu bariere. Panoul adițional indică prezența luminilor clipitoare din instalația de avertizare pentru trecerea trenurilor.
Trecere la nivel cu calea ferată, fără bariere
Presemnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, fără bariere. La fel ca în cazul anterior, se poate adăuga un panou adițional.
Trecere la nivel cu șinele de tramvai
Presemnalizează o trecere la nivel cu șinele de tramvai.
Trecerea utilajelor agricole
Presemnalizează posibilitatea utilizării a sectorului de drum de către utilaje agricole.
Întoarcere din drum spre sens opus
Presemnalizează posibilitatea unui spațiu amenajat în drum care indică întoarcerea spre sensul opus.
Risc ridicat de accidente
Presemnalizează un sector de drum cu un risc ridicat de accidente (mai mult de 10 accidente într-un an).
Panouri de distanță pentru trecerea la nivel cu calea ferată
Indică distanța (în 300, 200, 100m respectiv) până la trecerea la nivel cu calea ferată
Panouri de distanță pentru ieșirea din autostradă
Indică distanța (în 300, 200, 100m respectiv) până la începerea benzii de decelerare din nodul rutier.
Balize direcționale
Indică ocolirea respectivului obstacol prin dreapta, stânga sau prin ambele sensuri.
Trecere la nivel cu calea ferată (simplă și dublă)
Semnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, cu sau fără bariere, fără semnale luminoase. Crucea Sf. Andrei, cum este denumită "prin popor", poate avea lamă simplă inferioară (o linie feroviare) sau o lamă dublă inferioară (două linii feroviare).
Trecere la nivel cu calea ferată (simplă și dublă, cu semnale luminoase)
Semnalizează o trecere la nivel cu calea ferată, cu sau fără bariere, cu semnale luminoase.
Indicatoarele de restricționare sau interzicere sunt adesea un cerc alb, cu marginea roșie, și cu simboluri și inscripții diverse. Excepție sunt indicatoarele de final ale restricției (fundal complet alb) și cele de staționare și parcare interzisă (fundal albastru).
Indicatorul
Semnificația
Explicația
Acces interzis
Interzice intrarea într-o stradă cu sens unic. Un panou adițional derestricționează drumul pentru categoria de vehicule reprezentată prin respectivul panou.
Circulație interzisă
Interzice circulația tuturor vehicule pe ambele sensuri în respectivul sector de drum. Regula panoului suplimentar prezentată mai sus se aplică și aici.
Circulație interzisă pentru autovehicule
Interzice circulația autovehiculelor, dar exceptă vehiculele fără motor.
Circulație interzisă pentru motociclete
Interzice circulația vehiculelor cu două roți și cu motor.
Circulație interzisă pentru biciclete
Interzice circulația bicicletelor.
Circulație interzisă pentru ciclomotoare
Interzice circulația ciclomotoarelor (mopedelor).
Circulație interzisă vehiculelor pentru transportul de marfă
Interzice circulația vehiculelor pentru transportul de mărfuri (autocamioane, dube, etc). Un panou adițional poate fi instalat pentru a excepta vehiculele care au masa sub cea inscripționată.
Circulație interzisă pentru vehicule cu remorcă
Interzice circulația vehiculelor cu remorcă.
Circulație interzisă pentru autobuze
Interzice circulația autobuzelor, autocarelor, etc.
Circulație interzisă pietonilor
Interzice circulația pietonilor.
Circulație interzisă vehiculelor cu tracțiune animală
Interzice circulația vehiculelor tractate de animale (spre exemplu, căruțele tractate de cai).
Circulație interzisă vehiculelor cu tracțiune umană
Interzice circulația vehiculelor tractate (sau împinse) de oameni.
Circulație interzisă motocicletelor, și a vehiculelor motorizate
Interzice circulația tuturor vehiculelor motorii (motociclete, automobile, autobuze, autocamioane, etc).
Circulația interzisă motocicletelor, vehiculelor motorizate și a vehiculelor cu tracțiune animală
Interzice circulația tuturor vehiculelor motorii menționate anterior, dar și a vehiculelor cu tracțiune animală.
Lățime maximă
Indică lățimea maximă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Înălțimea maximă
Indică înălțimea maximă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Greutatea maximă
Indică greutatea maximă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Greutatea maximă pe osie simplă
Indică greutatea maximă pe o osie simplă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Greutatea maximă pe osie dublă
Indică greutatea maximă pe o osie dublă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Greutatea maximă pe osie triplă
Indică greutatea maximă pe o osie triplă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Lungime maximă
Indică lungimea maximă a vehiculelor permise pe sectorul respectiv de drum; vehiculele care depășesc limita respectivă sunt interzise de a circula pe sectorul de drum.
Distanța minimă
Indică distanța minimă care trebuie păstrată între autovehicule, fiind interzisă încălcarea limitei din indicator.
Virajul la stânga interzis
Interzice maneverele de virare la stânga.
Virajul la dreapta interzis
Interzice maneverele de virare la dreapta.
Întoarcerea interzisă
Interzice maneverele de întoarcere (în U).
Depășirea interzisă
Interzice depășirea altor autovehicule (exceptând vehiculele cu două roți).
Depășirea interzisă pentru vehicule mari
Interzice depășirea de către vehicule mare (în mare parte autocamioane, dar autocarele pot intra în această categorie).
Viteza maximă
Indică limita de viteză în kilometri pe oră.
Viteza maximă pe categorii de vehicule
Indică limita de viteză în kilometri pe oră, cu diferențe între categoriile de vehicule.
Obligă participanții la trafic să oprească la punctul vamal. Inscripții în Română și Franceză.
Taxa rutieră
Obligă participanții la trafic să oprească la stația de taxare. Inscripții în Română și Franceză
Controlul poliției
Obligă participanții la trafic să oprească la punctul de control al Poliției Rutiere. Inscripții în Română și Franceză.
Sfârșitul tuturor restricților
Indică sfârșitul restricților care se aplicau pe sectorul de drum.
Sfârșitul limitei de viteze
Indică sfârșitul restricților de viteză care se aplicau pe sectorul de drum.
Sfârșitul restricției de depășire
Indică sfârșitul restricților de depășire care se aplicau pe sectorul de drum.
Staționarea interzisă
Interzice staționarea pe drum. Când este acompaniat de săgeți, indică zona unde activează indicatorul.
Oprirea interzisă
Interzice oprirea pe drum. Când este acompaniat de săgeți, indică zona unde activează indicatorul.
Staționarea interzisă (alternativă)
Interzice staționarea de orice fel în zilele pare (sus) și impare (jos).
Zonă cu staționare interzisă
Indică o zonă în care este interzisă staționarea între un anumit interval inscripționat.
Sfârșitul zonei cu staționare interzisă
Indică sfârșitul zonei în care este interzisă staționarea între un anumit interval inscripționat.
Zonă cu viteză limitată
Indică o zonă unde există o limită de viteză. Adesea limita este de 30 km/h.
Sfârșitul zonei cu viteză limitată
Indică sfârșitul zonei unde există o limită de viteză.
Circulația interzisă vehiculelor cu material exploziv/inflamabil
Interzice circulația vehiculelor cu material exploziv (TNT, C4, etc) sau cu material inflamabil (automobile cu GPL, GNC, etc) pe sectorul de drum respectiv.
Circulația interzisă vehiculelor cu mărfuri periculoase
Interzice circulația vehiculelor cu marfă periculoasă (benzină, materiale toxice, radioactive, etc) pe sectorul de drum respectiv.
Circulația interzisă vehiculelor cu mărfuri care poluează apa
Interzice circulația vehiculelor cu substanțe care pot contamina apele pe sectorul de drum respectiv.
Obligă participantul la trafic să meargă drept înainte.
La dreapta/stânga
Obligă participantul la trafic să o ia la dreapta (sau în altă variantă, la stânga).
Avertizare pentru direcția obligatorie (dreapta/stânga)
Presemnalizează o obilgație pentru a lua pe la dreapta (sau în altă variantă, la stânga).
Înainte și/sau la dreapta
Obligă participantul la trafic să meargă drept înainte, și/sau la dreapta (sau în altă variantă, la stânga).
Ocolire pe la dreapta/stânga
Obligă participantul la trafic să ocolească semnul pe la dreapta (sau în altă variantă, la stânga).
Ocolire pe la dreapta și stânga
Obligă participantul la trafic să ocolească semnul, și pe la dreapta, și pe la stânga.
Giratoriu
Obligă participantul la trafic să urmeze circulația în sensul giratoriu.
Pistă de bicicliști
Obligă biciclistul să utilizeze pista special amenajată.
Circulație pentru autobuz
Obligă autobuzele să folosească o bandă special destinată.
Pistă pietonală
Obligă pietonii să utilizeze pista special amenajată.
Delimitarea pistei pietonale și pistei de bicicliști
Obligă pietonii și bicicliști să respecte începutul și sfârșitul pistelor special amenajate.
Pistă combinată
Obligă pietonii și bicicliștii să utilizeze pista special amenajată și comună.
Viteză minimă
Obligă participantul la trafic să nu meargă cu o viteză mai joasă față de cea indicată în indicator.
Sfârșitul vitezei minime
Indică finalul obligării de viteză minimă.
Lanțuri de iarnă
Obligă participantul la trafic să aibă lanțuri la cauciucuri iarna pentru a preveni împotmolirea
Pneuri de iarnă
Obligă participantul la trafic să circule cu pneuri de iarnă pe un anumit tronson de drum pentru a preveni împotmolirea. Variantă a indicatorului D16 de mai sus.
Direcția pentru categoria de vehicule
Obligă respectiva categorie de vehicule indicată să urmeze un traseu specificat.
Indicatoarele orientative nu au un format standard, față de celelalte indicatoare. Ele însă, folosesc o codificare pe culori bazată pe destinație. O destinație pe fundal alb cu text negru, spre exemplu, reprezintă o destinație din interiorul unui oraș, iar un indicator pe fundal albastru cu text alb reprezintă o destinație de pe un drum interorășenesc. Fundalul verde reprezintă destinații autostradale.
Pe autostrăzi, semnele sunt amplasate la distanțe mari, în special cele de ieșire (maxim 3000 m).
Indicatorul
Semnificația
Explicația
Intersecție de drumuri
Presemnalizează o intersecție între (cel puțin) două drumuri.
Intersecție de drumuri, denivelată
Presemnalizează o intersecție denivelată între (cel puțin) două drumuri.
Direcții indicate
Presemnalizează direcțiile indicate.
Șosea de ocolire
Presemnalizează un drum ocolitor pentru un oraș.
Direcții indicate cu un giratoriu
Presemnalizează o intersecție cu sens giratoriu și direcțile sale.
Drum închis
Indică închiderea drumului pe un anumit sector al acestuia.
Drum cu limitări și varianta sa ocolitoare
Indică un sector de drum restricționat pentru o anumită categorie de trafic rutier, și varianta sa ocolitoare pentru vehiculele restricționate.
Ieșire de pe autostradă
Presemnalizează o ieșire din autostradă.
Distanța până la localități
Indică distanța până la câteva orașe și localități enumerate.
Distanța până la localități (autostradă)
Indică distanța până la câteva orașie și localități enumerate pe autostradă.
Intersecție cu trecere la nivel cu calea ferată
Indică o intersecție, unde o cale ferată face parte din componența sa sau calea ferată se aproprie foarte mult de respectiva intersecție.
Acestea sunt adesea în formă de pătrat (sau dreptunghi) albastru, iar cele verzi sunt pentru autostrăzi.
Indicatorul
Semnificația
Explicația
Trecere de pietoni
Indică o trecere de pietoni, fiind amplasată în dreptul ei. Pentru vizibilitate sporită, aceasta poate include lămpi de proximitate sau margine reflectorizantă.
Limite de viteză generale
Amplasat la intrarea în țară, indică limitele de viteză pentru categorii de drumuri și de vehicule.
Primele indicatoare de direcție au apărut în jurul anului 1898 sau 1899 pe actualul DN1 între Câmpina și Predeal, alături de câteva borne kilometrice și hectometrice, bazate pe modelul francez existent la vremea lui. Instalarea indicatoarelor și bornelor s-a făcut sub supravegherea inginerului-șef Nestor Urechia, pe atunci profesor la Școala Națională de Poduri și Șosele și persoana responsabilă cu întreținerea drumului.
Ulterior în 1907, primele indicatoare auto au apărut în Regatul României, la inițiativa membrilor Automobil Club al României. Indicatoarele aveau înscrieri și simboluri albe pe un fond negru și erau amplasate la 150 de metri de pericolul respectiv (pasaj la nivel, podișcă, sat, urcuș, coborâș, cotituri, caldarăm rău etc), bazate pe un model identic implementat de către Kaiserreich Automobil-Club în Imperiul Germaniei. Propunerile apăruseră în 1906, la 2 ani după formarea ACR, iar instalarea indicatoarelor era responsabilitatea ACR.
La 15 aprilie 1911, România a ratificat Convenția internațională din 1909 privind circulația autovehiculelor, care a intrat în vigoare la 1 mai 1912. Astfel au fost adoptate primele patru semne universale de circulație: răspântie, cale ferată, cotitură și groapă. Forma și culoarea de fond au fost schimbate, indicatoarele acum fiind cu text și simboluri albe pe un cerc albastru. Acestea au continuat să fie gestionate de ACR. După război, autoritățile au început să monteze și indicatoare rutiere pentru limite de viteză și pentru stații de autobuz și/sau de taximetre. Tot atunci au fost demontate și indicatoarele instalate inițial pe DN1.
La 15 mai 1929, România a ratificat Convenția internațională din 1926 privind traficul auto, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 1930. Vechile semne au fost înlocuite cu 6 semne triunghiulare: șanț, curbă, pasaj la nivel păzit, pasaj la nivel nepăzit, și încrucișare, alături de unul pentru pericole generice. Primele 5 indicatoare aveau un fond galben și simboluri negre, alături de inițialele A.C.R.R (Automobil Club Regal Român), iar al șaselea era un triunghi roșu cu marginea groasă și centrul gol. Schema de culori aleasă pentru indicatoare a fost de fond alb cu margini roșii pentru indicatoarele de interdicție și fond albastru cu simboluri și inscripții albe pentru indicatoarele obligatorii și informative. Triunghiurile de avertizare, care erau acum șapte, cu adăugarea atenției, urmau să își păstreze aspectul anterior. Până în 1940, au fost introduse și alte semne, cum ar fi întrecerea interzisă, claxonatul interzis și atențiune la copii.
În ciuda definirii unui set standard de indicatoare rutiere, până în anii 1950, indicatoarele rutiere din România au continuat să fie nestandardizate: conform unor fotografii ale epocii, în unele locuri au apărut și indicatoare rutiere bazate pe modelul german din 1937 și altele instalate de autoritățile locale. Pe multe drumuri din țară indicatoarele rutiere pur și simplu lipseau, așadar, în 1942, o comisie specială, sub patronajul guvernului a fost înființată pentru a gestiona situația. Din această comisie făceau parte reprezentanți ai Ministerului Înzestrării Armatei, Ministerului Lucrărilor Publice, Ministerului Culturii Naționale și ai Automobil Club Regal Român, lucru firesc din moment ce, în raportul anual pe anul 1942, clubul sublinia că, începând cu anul 1910, a fost singurul dispus să fabrice și să monteze semne de circulație în România, din fonduri publice.[1] Unele indicatoare rutiere direcționale au fost montate și de către Oficiul Național de Turism, prin reprezentanții lor locali.
După lovitura de stat de pe 30 decembrie 1947, pe fondul situației politice de atunci, România nu a semnat Protocolul de la Geneva din 1949 privind semnalizarea rutieră, dar și-a păstrat timp de peste 11 ani propriul set de semnalizare. Primele legi rutiere nu prevedeau modele pentru semnele de circulație, aceasta fiind responsabilitatea Miliției, pe baza standardului național existent. Comisia Română de Standardizare, înființată în 1948, a elaborat primul standard privind semnele de circulație în 1950: STAS 1848-50. Toate indicatoarele au avut un fond galben, chiar și cele de interzicere a intrării și a parcării, cele obligatorii și cele de informare, în ceea ce poate fi văzut ca o mișcare de distanțare față de alte indicatoare rutiere din restul Europei. Standardul a fost actualizat pentru prima dată în 1957, introducându-se, printre altele, semnele de lucrări rutiere și de stop, acesta din urmă având un design special: un cerc galben cu o margine roșie și un triunghi echilateral albastru înscris, îndreptat în sus. STAS 1848 a mai fost modificat ulterior de mai multe ori din 1950, pentru a reflecta schimbările din legislația națională sau aderarea la acorduri și protocoale internaționale.
La 5 decembrie 1960, RP Romînă a ratificat Protocolul de la Geneva din 1949 privind semnalizarea rutieră și a denunțat convenția din 1931, iar anul următor a fost implementat STAS 1848-61, care a adus schimbări majore asupra design-ului indicatorelor rutiere, printre care:
Apariția unor indicatoare noi, printre care: circulația vehiculelor cu tracțiune animală interzisă, drum cu prioritate și post de control.
Schimbarea indicatoarelor de obligare, mai ales culoarea de fond (din galben în albastru).
Schimbarea culorii negre de la marginea indicatoarelor de avertizare în roșu.
Pe 29 aprilie 1966, odată cu semnarea decretului nr 328[2], setul de indicatoare a fost actualizat, introducând și conceptul de drumuri Europene în țară, alături de indicatoarele rutiere pentru autostrăzi și drumuri expres, printre altele. România a semnat Convenția asupra Traficului Rutier și Covenția asupra Semnalizării Rutiere de la Viena pe 8 noiembrie 1968, ceea ce a asimilat standardele Românești cu cele Europene. Pe 15 mai 1970, culoarea de fond a indicatoarelor a fost schimbată din galben în alb (cu excepția celor pentru șantiere rutiere).
Odată cu semnarea Acordului European pe 1 mai 1971, indicatorul pentru STOP a fost schimbat din varianta B2b a convenției de la Viena în varianta B2a cu octagonul roșu. Pe lângă asta, marcajele rutiere pentru treceri pietonale au fost schimbate din linii punctate în "zebre", culoarea pentru indicatoarele de direcție a fost schimbată din galben cu negru în albastru cu alb, iar indicatorul pentru autostradă a fost schimbat din albastru în verde, pentru a nu face confuzie cu restul drumurilor din țară înaintea deschiderii tronsonului București-Pitești a autostrăzii A1 în 1972.
De atunci, singurele schimbări majore care s-au petrecut în seturile ulterioare de indicatoare rutiere a implicat schimbarea designului pictogramelor sau a aspectului unor indicatoare, printre care:
"Cedează trecerea", de jure schimbat în 1986, de facto schimbarea a fost implementată începând cu anii 2000.
Indicatoarele orientative de asemenea au fost schimbate în anul 1986 în cele actuale.[3]
Așadar, ultimele schimbări majore au avut loc în 1986 și/sau 2004, iar după implementarea actualului standard din 2011 au mai apărut și alte indicatoare și marcaje rutiere. Totuși, până și în ziua de astăzi, se instalează indicatoare rutiere nestandardizate, fie de către primării sau de către comune, care montează sau înlocuiesc indicatoarele vechi sau avariate fie cu cele provenite din alte țări (de obicei Italia), fie cu aspect propriu, total diferite față de ce se află în standardele actuale. De asemenea, unele indicatoare rutiere existente au inscripții bilingve, adesea fiind regăsite în zonele vorbitoarea de limbă maghiară din România. Alte indicatoare nu au fost amplasate deloc, chiar dacă există în standardele actuale (podul mobil, sau, până în 2022, cel pentru drumuri expres, apărut cu 56 de ani în urmă).