Instituție financiară nebancară
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Instituție financiară nebancară (IFN) este o entitate, alta decât instituțiile de credit (bănci), ce desfășoară o activitate de creditare cu titlu profesional, în condițiile stabilite de lege. În cazul României, înființarea și funcționarea IFN-urilor sunt reglementate de Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare.[1]
Instituțiile financiare nebancare, pot desfășura, în condițiile legii, următoarele activități de creditare:[2]
- a) acordare de credite, incluzând, fără se limita la:
- credite de consum,
- credite ipotecare,
- credite imobiliare,
- microcredite,
- finanțarea tranzacțiilor comerciale,
- operațiuni de factoring,
- scontare,
- forfetare;
- b) leasing financiar;
- c) emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanțare;
- d) acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;
- e) acordare de credite către membrii asociațiilor fără scop patrimonial organizate pe baza liberului consimțământ al salariaților/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi financiare a membrilor lor de către aceste entități, organizate sub forma juridică a caselor de ajutor reciproc;
- f) alte forme de finanțare de natura creditului.
În funcție de natura activității, instituțiile financiare nebancare au obligația de a se înscrie într-unul dintre registrele BNR: Registrul Special, Registrul General sau Registrul de Evidență. Instituțiile înscrise în registrele Special și General au obligația de a se constitui ca societăți comerciale pe acțiuni și sunt supravegheate de către Banca Națională a României.
IFN-urile în România
modificareÎn România, ponderea creditelor acordate de IFN-uri a crescut de la 2,2% în 2003 la 6,5% din PIB în 2007, în condițiile în care creditele acordate de bănci ajungeau la nivelul de 40%[3]. Ponderea activelor IFN-urilor este de 10% din totalul activelor sistemului bancar (anul 2008)[3].
De regulă, împrumuturile nebancare sunt mai scumpe decât cele bancare și au o perioadă de rambursare mai mică. Dobânda anuală efectivă (DAE) poate ajunge și până la 80-90%.
Noutățile 2013: Din statisticile Băncii Naționale, creditele nebancare în primul trimestru din 2013, în lei, au crescut cu foarte puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, dar, foarte important, cele acordate în alte valute (în special cele în euro) au scăzut spectaculos. Per total, se confirmă observațiile: IFN-uri mai multe, clienți mai mulți, credite nebancare mai multe, dar sume mai mici.
În luna august 2015, creditarea în euro a IFN-urilor din România atinsese maximul ultimilor 2 ani, de 5,3 miliarde.
În prezent (01.04.2022) în România sunt înregistrate 174 de IFN-uri în Registrul General BNR.
Accesarea creditelor nebancare
modificareCreditele nebancare se pot obține după depunerea documentelor necesare solicitate de către respectiva Instituție Financiară. Procesul de evaluare și verificare a actelor, inclusiv semnarea contractelor, nu durează mai mult de 7 zile pentru creditele ipotecare nebancare, și poate ajunge până la 24 de ore pentru creditele de nevoi personale (produse de creditare rapidă).
Majoritatea Instituțiilor Financiare Nebancare solicită condiții minimale de eligibilitate. Generalizând, pentru accesarea unui credit nebancar trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- Vârsta cuprinsă între 18 și 69 ani;
- Domiciliul stabil pe teritoriul României;
- Buletin sau carte de identitate;
- Dovada unui venit minim permanent.
Reglementări privind creditul
modificareRegulamentul Băncii Naționale a României („BNR”) nr. 1/2017 („Regulamentul”) pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 25 septembrie 2017 și a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2017. [4] [5]
Regulamentul stabilește noi norme prudențiale pe care trebuie să le respecte instituțiile financiare nebancare („IFN-urile”).
Regulamentul stabilește două criterii noi care trebuie îndeplinite la înregistrarea IFN-urilor în Registrul Special al BNR și, prin urmare, și nivelul de supraveghere a acestora de către BNR. Aceste noi criterii alternative sunt:
- volumul împrumuturilor acordate pe o perioadă de trei trimestre (care relevă adevărata dimensiune a activității unui IFN) depășește 75.000.000 RON (echivalentul a aproximativ 16,3 milioane EUR) și
- media lunară a dobânzii anuale efective pentru împrumuturile de consum (care relevă riscurile cu potențial excesiv) depășește limitele din tabelul de mai jos:
Scadența | Dobânda Anuală Efectivă pentru creditele în Lei | Dobândă anuală efectivă pentru creditele în valută |
Nu mai mult de 15 zile | 200% | 133% |
16-90 zile | 100% | 67% |
Peste 90 zile | 10 x Rata dobânzii Lombard a BNR | 6.7 x Rata dobânzii Lombard a BNR |
Noi cerințe de capital au intrat în vigoare începând cu data de 1 februarie 2018 și aduc modificări pe piața actuală a IFN-urilor.
Bibliografie
modificare- Banca Nationala a Romaniei - Institutii Financiare Nebancare Arhivat în , la Wayback Machine.
- Bancherul - Institutii Financiare Nebancare (IFN)
- Ce inseamna Institutie financiara nebancara - Dictionar juridic
- Institutie Financiara Nebancara. Definitie termen juridic
- Lista tuturor Institutiilor Financiare Nebancare - organizata pe judete si obiect principal de activitate
- Care este diferenta intre o banca si un IFN? Conso.ro
Note
modificare- ^ Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare
- ^ „Ce inseamna IFN”. creditrapid.ro. Accesat în .
- ^ a b Dacă nu avem noroc la bănci, mergem la CAR Arhivat în , la Wayback Machine., 21 noiembrie 2008, sfin.ro, accesat la 4 aprilie 2011
- ^ „New rules for non-banking financial institutions”.
- ^ „Elena Iacob. Noile reglementări privind creditul de consum în România”.