Institutul de cercetare în epidemiologie și microbiologie „N. F. Gamaleia”
| Institutul de cercetare în epidemiologie și microbiologie „N. F. Gamaleia” | |
 | |
| Înființare | 1891 (pe atunci Cabinetul privat de microscopie chimică și bacteriologie al lui F. M. Blumenthal) |
|---|---|
| Domeniu de activitate | biologie moleculară epidemiologie vaccin  |
| Scop/Misiune | dezvoltarea vaccinelor |
| Sediu | strada Gamaleia, 18 Moscova, Rusia 123098 |
| Coordonate | 55°48′05″N 37°27′27″E / 55.801501°N 37.457573°E |
| Director general | Aleksandr Ghințburg |
| Organizația mamă | Ministerul Sănătății al Federației Ruse |
| gamaleya.org | |
Modifică date / text  | |
Institutul de cercetare în epidemiologie și microbiologie „N. F. Gamaleia” (în rusă Национальный исследовательский центр эпидемиологии и микробиологии имени почётного академика Н. Ф. Гамалеи – Naționalnîi issledovatelski țentr epidemiologhii i mikrobiologhii imeni pociotnogo akademika N. F. Gamalei) este un institut de cercetare medicală din Rusia, cu sediul la Moscova. Este subordonat Ministerului Sănătății al Federației Ruse.
Institutul, fondat în 1891 de Filipp Markovici Blumenthal,[1] este numit (din 1949) în memoria omului de știință ucrainean, rus și sovietic Nikolai Fiodorovici Gamaleia (1859-1949), pionier în microbiologie și cercetarea vaccinurilor.
În 2020, în colaborare cu Institutul central de cercetare nr. 48 al Ministerului Apărării și Institutul Vector al Rospotrebnadzor, Institutul Gamaleia a dezvoltat un vaccin împotriva SARS-CoV-2, numit „Sputnik V(d)”.[2][3]
Istorie
modificareInstituția a fost înființată de medicul-bacteriolog Filipp Markovici Blumenthal în 1891, pe atunci fiind un laborator privat orientat spre bacteriologie și microscopie chimică. Ulterior, a devenit Institutul Blumenthal de Bacteriologie și Chimie. A fost naționalizat în 1919.
Cercetare
modificareEbola
modificareÎn mai 2017, Institutul a anunțat că va livra în Guineea 1.000 de doze de GamEvac-Combi, candidatul său la vaccin împotriva Ebola.[4] Potrivit unui raport al agenției de știri Xinhua, vaccinul era considerat aprobat împotriva Ebola.[5] GamEvac-Combi, însă, fusese autorizat numai în Rusia și, către noiembrie 2019, nu deținea o licență multinațională aprobată de Organizația Mondială a Sănătății.[6]
COVID-19
modificareÎn mai 2020, Institutul a anunțat că a dezvoltat un candidat la vaccin anti-COVID-19.[7] Proiectul a fost finanțat de Fondul suveran de investiții din Rusia.[8] Faza I de testare s-a încheiat la 18 iunie 2020, iar faza II a fost raportată ca fiind finalizată în iulie 2020.[9] La 11 august 2020, a fost făcut anunțul că noul vaccin se numește Gam-COVID-Vac(d).[10]
Rezultatele fazei III de testare au fost publicate în revista medicinală „The Lancet” la 2 februarie 2021. Aceasta a implicat 21.977 de participanți din Moscova, și a demonstrat o eficacitate de 91,6% a vaccinului.[11]
Note
modificare- ^ Istoric. Gamaleya.org.
- ^ „COVID-19 vaccines by Gamaleya Center, Vektor are most promising”. TASS. Accesat în .
- ^ „Russia's COVID-19 vaccine successfully completes first phase of human clinical trials - Health News, Firstpost”. Firstpost. . Accesat în .
- ^ „Safety and immunogenicity of GamEvac-Combi, a heterologous VSV- and Ad5-vectored Ebola vaccine: An open phase I/II trial in healthy adults in Russia”. Human Vaccines and Immunotherapeutics. 13 (3): 613–620. . doi:10.1080/21645515.2016.1238535. ISSN 2164-5515. PMC 5360131
. PMID 28152326.
- ^ „Russia to deliver Ebola vaccines to Guinea by end of June”. Xinhua, New China. . Accesat în .
- ^ „WHO prequalifies Ebola vaccine, paving the way for its use in high-risk countries”. World Health Organization. . Accesat în .
- ^ „Russia plans to start producing coronavirus vaccine in September” (în engleză). Daily Sabah(d). . Accesat în .
- ^ Foy, Henry (). „Russia races for vaccine as Covid-19 nonchalance spreads”. www.ft.com. Accesat în .
- ^ „Russian University Says It Has Finished Human Trials For Covid-19 Vaccine”. Accesat în .
- ^ „Putin announces first 'registered' COVID-19 vaccine from Russia's Gamaleya Institute; his daughter among those inoculated - Health News , Firstpost”. Firstpost. . Accesat în .
- ^ Logunov, Denis Y; et al. „Safety and efficacy of an rAd26 and rAd5 vector-based heterologous prime-boost COVID-19 vaccine: an interim analysis of a randomised controlled phase 3 trial in Russia”. The Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(21)00234-8.
