Ioan Bengliu
| Ioan Bengliu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1881  |
| Decedat | (59 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | militar |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Ioan Bengliu (n. 1881, Târgu Jiu – d. 26 noiembrie 1940, Jilava)[1] a fost un general român, care a îndeplinit funcția de inspector general al Jandarmeriei Române în perioada 1938-1940. Trecut în retragere pe 9 septembrie 1940 de către guvernul național-legionar condus de generalul Ion Antonescu, a fost arestat, încarcerat în penitenciarul Jilava și asasinat de către un comando legionar în Masacrul de la Jilava din noaptea de 26-27 noiembrie 1940.
Biografie
modificareIoan Bengliu a fost înaintat prin decret regal la gradul de general de corp de armată în 8 iunie 1940.[2]
Pe 9 septembrie 1940 generalul Ion Antonescu, recent numit președinte al Consiliului de Miniștri și învestit „cu depline puteri pentru conducerea Statului Român”,[3] l-a trecut pe Bengliu în retragere prin decretul-lege nr. 3.094, împreună cu alți generali considerați ca fiind apropiați fostului rege Carol al II-lea și acuzați că s-ar fi comportat necorespunzător în împrejurările dramatice din vara anului 1940.[4][5] Decretul-lege prevedea scoaterea mai multor generali din cadrele active ale armatei cu următoarea justificare: „având în vedere că următorii ofițeri generali au săvârșit acte grave de incapacitate, demoralizând prin fapta lor prestigiul oștirii și elementarele comandamente ale răspunderii de ostaș. Având în vedere că prin lingușiri și metode incompatibile cu demnitatea de ostaș au ocupat înalte comandamente, încurajând apoi neseriozitatea și lipsa demnității ofițerești; Având în vedere că prin incapacitatea acestor ofițeri generali s'a ajuns la decăderea oștirii și la acte grave prin pierderea granițelor; Socotind că Națiunea trebue să primească exemplul datoriei și al răspunderii prin sancționarea celor care s'au făcut vinovați de aceste abateri”.[4] Acest decret-lege a fost anulat la 1 septembrie 1944.[5]
Asasinarea
modificareGeneralul Ion Bengliu a fost arestat de guvernul național-legionar condus de Antonescu și încarcerat în Penitenciarul Jilava, unde a fost asasinat, alături de alți 63 de jandarmi și demnitari ai fostului regim carlist, de către un comando legionar în Masacrul de la Jilava din noaptea de 26-27 noiembrie 1940.
In memoriam
modificareȘcoala de Subofițeri Jandarmi, care a funcționat în cazarma „Mircea Vodă” din Drăgășani, a purtat numele lui Ioan Bengliu în perioada 1940-1945.[6]
Note
modificare- ^ Gorjeanul, Echipa, Bengliu Grigore Ioan General de Corp de Armată – un nedreptățit al destinului – | Știri locale de ultima ora, stiri video - Știri Gorjeanul.ro
- ^ Decretul Regal nr. 1.928 din 7 iunie 1940 pentru înălțarea în grad a unor ofițeri generali, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.829.
- ^ Decretul Regal nr. 3.053 din 5 septembrie 1940 privind învestirea Președintelui de Consiliu cu depline puteri și prerogative exercitate de M.S. Regele, semnat de Carol al II-lea și publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, Partea I, nr. 205 din 5 septembrie 1940, a fost întărit prin Decretul Regal nr. 3.072 din 6 septembrie 1940 privind învestirea Președintelui Consiliului de Miniștri și Prerogativele Regale, semnat de Mihai I și publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, Partea I, nr. 208 din 8 septembrie 1940. Decretul nr. 3.072 restrângea puterile regale din decretul nr. 3.053 și le extindea astfel pe cele ale președintelui Consiliului de Miniștri.
- ^ a b Decretul-lege nr. 3.094 din 9 septembrie 1940 al Conducătorului Statului Român relativ la scoaterea din cadrele active ale armatei, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 210 din 10 septembrie 1940, partea I-a, p. 5.306.
- ^ a b Decretul regal nr. 1.649 din 1 septembrie 1944 referitor la generali reintegrați în drepturi, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 205 din 6 septembrie 1944, partea I-a, p. 6.248.
- ^ Pagina Întemeierea și evoluția Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi, Drăgășani Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”