Ioan Dragoș
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Oradea, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (39 de ani) Modificați la Wikidata
Abrud, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară
limba română Modificați la Wikidata
Deputat în Adunarea Națională a Ungariei Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Circumscripțiabelényesi választókerület[*][[belényesi választókerület (constituency in the Kingdom of Hungary before 1918)|​]]
Legislatură1848–1849-es parlamenti ciklus[*][[1848–1849-es parlamenti ciklus (1848-1849 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentarpolitician independent

Partid politicIND  Modificați la Wikidata

Ioan Dragoș (n. 5 martie 1810, Oradea, – d. 10 mai 1849, Abrud) a fost un nobil român din comitatul Bihor, cunoscut pentru participarea sa la Revoluția de la 1848 din Ungaria.

Originea și studiile

modificare

Ioan Dragoș s-a născut într-o familie de nobili români din Oradea Mare. Conform lui Iosif Șterca-Șuluțiu, tatăl lui Ioan Dragoș, Teodor, a fost un mic proprietar stabilit la Oradea Mare, unde deținea o casă, pământuri și vie[2].

Ioan Dragoș a urmat cursurile Academiei de Drept din Oradea Mare, pe care, însă, nu le-a finalizat. Cu toate acestea, a profesat în domeniul juridic, activând ca jurat comitatens și, ulterior, ocupând funcția de szolgabíró în comitatul Bihor[2].

Activitatea din timpul revoluției

modificare

A fost ales deputat de Beiuș în parlamentul de la Budapesta în iunie 1848[3]. A fost un susținător al unirii Transilvaniei cu Ungaria, în sprijinul căreia a redactat un articol pe care intenționa să-l publice în Gazeta de Transilvania. George Barițiu s-a opus însă publicării acestuia[3].

A dus tratative, ca împuternicit al guvernului maghiar al lui Lajos Kossuth, cu Avram Iancu, în vederea unirii forțelor revoluționare românești cu cele maghiare. Deși, în ciuda insistențelor sale, nu avea acceptul guvernului revoluționar maghiar să declare armistițiu pe timpul tratativelor, totuși, la tratativele de la Mihăileni, i-a asigurat pe cei cu care trata că armistițiul este în vigoare. Însă deoarece la 6 mai 1849 maiorul Imre Hatvani a atacat Abrudul, prinzându-l pe Ioan Buteanu, pe care ulterior, la 23 mai, l-a spânzurat, moții l-au considerat pe Ioan Dragoș trădător și, după ce la 10 mai au recucerit Abrudul, l-au ucis.

Bibliografie

modificare


  1. ^ Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon (PDF), p. 138, accesat în  
  2. ^ a b Iosif Șterca-Șuluțiu. „Ioan Dragoș. Biografie”. Transilvania. XXIX (1898) (2-3): 27. 
  3. ^ a b Dragomir, Silviu (). Avram Iancu. Editura Științifică. p. 130.