Ioan al II-lea de Brabant
Ioan al II-lea de Brabant | |
Date personale | |
---|---|
Născut | |
Decedat | (37 de ani) Tervuren, Flandra, Belgia |
Înmormântat | Catedrala Sf. Michael și Sf. Gudula[*] |
Părinți | Ioan I de Brabant[1] Margareta de Flandra și Brabant[1] |
Frați și surori | Jean Meeuwe[*] Marie of Brabant[*] Margareta de Brabant[*][1] Marguerite de Tervueren[*] Jean van der Plasch[*] |
Căsătorit cu | Margareta a Angliei[*] (din )[1] |
Copii | Ioan al III-lea[1] Jan van Wyvliet[*] Jan van Wittem[*] Jan van Cordekin[*] Johan Cordeken[*][2] |
Ocupație | politician |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Duce de Brabant (–) |
Familie nobiliară | Casa de Brabant[*] |
Modifică date / text |
Ioan al II-lea (supranumit cel Pașnic) (n. 27 septembrie 1275 – d. 27 octombrie 1312, Tervuren), a fost duce de Brabant, de Lothier și de Limburg de la 1294 până la moarte.
El era fiul ducelui Ioan I de Brabant cu Margareta de Flandra, fiică a lui Guy de Dampierre, conte de Flandra. Ioan a succedat tatălui său în 1294.[3]
Pe parcursul domniei sale, Brabant a continuat să sprijine o coaliție menită să stăvilească expansiunea Franței. El a încercat să cucerească sudul Olandei de la contele pro-francez Ioan al II-lea de Olanda și Hainaut, însă încercarea sa nu a reușit. Ioan, care suferea de piatră la rinichi și își dorea ca ducatul său să treacă în mod pașnic în mâinile fiului său, a semnat în 1312 celebra chartă de la Kortenberg.
După moartea sa din 1312,[4] Ioan a fost înmormântat în catedrala Sfinților Mihail și Gudula din Bruxelles.
Familia
modificareÎn 8 iulie 1290, Ioan s-a căsătorit cu Margareta Plantagenet în Catedrala Westminster din Londra.[5][6][7][8] Margareta era fiica regelui Eduard I al Angliei cu prima soție a acestuia Eleonora de Castilia. Din această căsătorie a rezultat un singur copil:
- Ioan,[9] care a succedat în Ducatul de Brabant.
Ioan al II-lea a mai avut câțiva copii nelegitimi:
- Jan van Corsselaer, devenit ulterior senior de Witthem, Wailwilre, Machelen, la Rochette and Colonster.[10]
- Jan van Wyvliet, senior de Blaesveld și Kuyc; căsătorit cu Margareta Pipenpoy.[11]
- Jan Cordeken, legitimat ulterior de împăratul Ludovic de Bavaria și devenit senior de Glymes.[12]
- Jan Magermann, căsătorit cu Adelisa d'Elsies.
Note
modificare- ^ a b c d e Kindred Britain
- ^ Genealogics
- ^ Balduini Ninovensis Chronicon 1294, MGH SS XXV, p. 546.
- ^ Oude Kronik van Brabant, p. 72.
- ^ Oude Kronik van Brabant, p. 71.
- ^ Annales Halesiensibus 1290, MHG SS XVI, p. 483.
- ^ Florentii Wigornensis Monachi Chronicon, Continuatio, p. 243.
- ^ Stubbs, W. (ed.) (1882) Annales Londonienses and Annales Paulini (London), Annales Londonienses, p. 98.
- ^ Genealogia Ducum Brabantiæ Ampliata 14, MGH SS XXV, p. 397.
- ^ Butkens (1724), Vol. I, Preuves, p. 145, "Extraict des registres de la ville de Malines".
- ^ Butkens (1724), Vol. I, Preuves, p. 144, "Extraict des registres de la ville de Malines".
- ^ Butkens (1724), Vol. I, Preuves, p. 146, "Extraicts des chartes de la maison de Berges sur Soom".