Ion A. Rădulescu-Pogoneanu
Ion A. Rădulescu-Pogoneanu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Pogoanele, România ![]() |
Decedat | (74 de ani)[1] ![]() București, România ![]() |
Căsătorit cu | Elena Rădulescu-Pogoneanu[*] ![]() |
Copii | Victor Rădulescu-Pogoneanu ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | profesor universitar[*] filozof pedagog[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Organizație | Universitatea din București ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ion A. Rădulescu-Pogoneanu (n. 14 august 1870, Pogoanele, Buzău – d. 14 martie 1945, București) a fost un pedagog român, profesor la Universitatea din București și membru corespondent al Academiei Române din 1919.
![]() |
---|
Colaborator al revistelor „Convorbiri literare” și „România Jună”, el a ajutat la popularizarea cunoștințelor pedagogiei în România. Printre lucrările sale sunt o biografie a lui Johann Heinrich Pestalozzi, o carte despre fenomenul educației și una pe problemele culturii românești. El a fost un adept al ideilor lui Titu Maiorescu.[2] A fost consemnat în testamentul acestuia să dispună de manuscrisele sale. Din scrierile rămase după moartea lui Titu Maiorescu, a reușit să publice în 1925 ”Istoria contemporană a României”, iar în 1936, cele trei volume de ”Însemnări zilnice”.[3]
Soția sa, Elena, a fost director la Școala Centrală de Fete; el a avut o fiică și doi fii, inclusiv Victor Rădulescu-Pogoneanu, care au devenit diplomați.[4]
A fost deputat de Putna prin 1926.
Note
modificare- ^ WorldCat Entities, accesat în
- ^ Marcel D. Popa, Dicționar enciclopedic, vol.2, p.42. Bucharest: Editura Enciclopedică, 1993, ISBN: 978-973450-143-4
- ^ Mărghitan, Liviu (). Membrii Academiei Române originari din județul Buzău (secolele XIX-XX). Arad: Editura Fundației ”Moise Nicoară”. p. 53.
- ^ Florica Dimitrescu, "Școala Centrală de fete la 150 de ani" Arhivat în , la Wayback Machine., in România Literară, Nr. 11/2001