Ion Păscăluță

Date personale
Ion Păscăluță

Născut	7 ianuarie 1890 Fălești, gubernia Basarabia, Imperiul Rus
Decedat	1988 (97 de ani) Canada^⁠(d), Noua Franță, Franța
Cetățenie	România Canada
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Ion Păscăluță (n. 7 ianuarie 1890, Târgul Fălești , județul interbelic Bălți - d. 1988, Canada) a fost un om politic român, membru al Sfatului Țării. Militar, grad de subofițer, iar după alte documente, și plutonier, praporcic, participant activ al organizării Comitetului Ostășesc din Odessa, precum și vicepreședinte al Congresului Militarilor Moldoveni din 1917. ^[1]

Biografie

Sfatul Țării

A avut un rol important în organizarea Congresului Ostășesc Moldovenesc de la Odesa. A fost ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, Comitetul moldovenesc executiv și Sfatul delegaților militarilor din garnizoana Odesa, un timp fiind administrator al Palatului Parlamentului. La data de 27 martie 1918 Ion Păscăluță a votat Unirea Basarabiei cu România.A luat parte activă la adoptarea programului Partidului Național Moldovenesc, fiind numit ajutor al președintelui Comitetului Executiv Moldovenesc al garnizoanei. De asemenea s-a ocupat de redactarea statutului organizației. Ion Păscăluță a fost delegat la Petrograd de către Comandamentul Suprem în plină revoluție, însărcinat să stabilească punți de legătură între Comandamentele și instituțiile omoloage de la Petrograd și Chișinău, și bineînțeles, să ceară aprobarea pentru organizarea unui mare Congres al Militarilor Moldoveni. Adresează diverse solicitări comandamentului superior al armatei ruse, cerând redenumirea mai multor regimente în spirit national românesc: Regiment I Moldovenesc Traian, Bateria I antiaeriană moldovenească Ștefan cel Mare, Bateria a II-a moldovenească Basarab.^[2]

După Marea Unire

După Unire a lucrat ca funcționar la primăria Chișinău, iar după 1938 s-a stabilit la București. În 1971 s-a stabilit în Canada. A fost activ în problema Basarabiei, la 1972 a adresat un memoriu Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki, în care invoca drepturile internaționale ale României asupra Basarabiei, anexând o serie de documente.

Bibliografie

Gheorghe E. Cojocaru, Sfatul țării: itinerar, Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2
Mihai Tașcă, Sfatul Țării și actualele autorități locale, "Timpul de dimineață", no. 114 (849), 27 iunie 2008 (page 16)

Legături externe

Acest articol biografic despre un politician român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

^ Colesnic Iurie, Basarabia necunoscută. Vol. 2, Chișinău: Museum, 1997, p. 203
^ Dicusar, Constantin (14 septembrie 2022). „Ion Păscăluță – un fiu uitat al Basarabiei române. Cum i-a sfidat partizanul ,,autonomismului basarabean" pe comuniștii din România și RSS Moldovenească. O viață cât un veac de luptă pentru dreptatea istorică” (în engleză). podul.ro. Accesat în 18 septembrie 2022.

[1] Colesnic Iurie, Basarabia necunoscută. Vol. 2, Chișinău: Museum, 1997, p. 203

[2] Dicusar, Constantin (14 septembrie 2022). „Ion Păscăluță – un fiu uitat al Basarabiei române. Cum i-a sfidat partizanul ,,autonomismului basarabean" pe comuniștii din România și RSS Moldovenească. O viață cât un veac de luptă pentru dreptatea istorică” (în engleză). podul.ro. Accesat în 18 septembrie 2022.

[1]

[2]