Irineu de Lyon

Date personale
Ireneu de Lyon

Poreclă	Apostle of the Gauls
Născut	130 d.Hr.^[2]^[3]^[4]^[5]^[6] İzmir, İzmir, Turcia
Decedat	202 d.Hr. (72 de ani)^[2]^[6]^[7]^[4]^[8] Lyon, Imperiul Roman
Ocupație	teolog[] prezbiter[] filozof
Limbi vorbite	limba greacă veche limba latină^[9]
Venerație
Sărbătoare	28 iunie^[1]
Sfinți
Modifică date / text

Irineu de Lyon (în greacă Εἰρηναῖος ὁ Σμυρναῖος, „Irineu Smirneanul”; n. 130 d.Hr., İzmir, İzmir, Turcia – d. 202 d.Hr., Lyon, Imperiul Roman) a fost un scriitor bisericesc timpuriu, părinte al Bisericii, episcop de Lugdunum (Lyonul de astăzi), sfânt și apologet, scrierile sale având un rol important în perioada de început a elaborării teologiei creștine.

Viața

A făcut parte din cei care l-au auzit pe Policarp,^[10] care era la rândul său unul din discipolii lui Ioan Evanghelistul.

Scrieri

Cea mai importantă carte scrisă de Irineu este Adversus Haereses sau Împotriva Ereziilor, o combatere detaliată a Gnosticismului, care reprezenta în acea vreme o amenințare serioasă pentru Biserică, și în special sistemul gnosticului Valentinus.^[11] Fiind unul din cei mai mari teologi ai perioadei de început a creștinismului, a pus accent pe elementele tradiționale ale Bisericii, în mod special pe episcopat, scriptură și tradiție.^[11] Împotriva gnosticilor, care pretindeau că au o învățătură orală secretă primită direct de la Isus din Nazaret, Irineu a arătat că episcopii diferitelor orașe sunt cu toții cunoscuți încă din vremea apostolilor, succesiunea apostolică făcând legătura între trecut și prezent. Episcopii nu sunt gnostici, ci predică public și deschis, asigurând interpretarea vie a Scripturii.^[12]

Scrierile sale, împreună cu cele ale papei Clement Romanul și ale episcopului Ignatie al Antiohiei (Ignatie Teoforul), sunt primele mărturii ale apariției primatului episcopului Romei.^[13]

Irineu s-a numărat între primii care au afirmat caracterul canonic al celor patru evanghelii.^[14] Mai exact, el a fost primul autor creștin care a susținut că evangheliile canonice au fost scrise de Matei, Marcu, Luca si Ioan.^[15] Scrierea este datată la 180 d.Hr., iar Irineu se contrazice, dând drept sursa afirmațiilor sale fie pe prezbiterul Policarp de Smirna (circa 155 d.Hr.), fie pe Papias de Hierapolis (circa 163 d.Hr.).^[16]

Din insistența cu care apără teza că sunt patru evanghelii veridice și numai patru, s-ar putea deduce că ideea de tetravanghel era o noutate pe atunci.^[17]

Sărbători

Irineu este sărbătorit ca sfânt în întreaga lume creștină. Biserica Romano-Catolică îl sărbătorește pe 3 iulie,^[18] Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe 23 august, iar Biserica Luterană îl sărbătorește pe 28 iunie, data morții sale.^[19]^[20]

Note

^ Calendarium Romanum, p. 27
^ ^a ^b Irénée, AlKindi
^ Irenaeus Lugdunensis, Catalogue of the Library of the Pontifical University of Saint Thomas Aquinas
^ ^a ^b епископ Лионский Eirenaios, CONOR.BG[*]
^ Iraeneus, Documenta Catholica Omnia
^ ^a ^b Irénée, Babelio, accesat în 9 octombrie 2017
^ vesc. di Lyon Irenaeus s., Catalogue of the Unione Romana Biblioteche Scientifiche
^ „Ireneu de Lyon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 18 octombrie 2015
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Eusebius of Caesarea, Ecclesiastical History Book v. Chapter v.
^ ^a ^b "Caesar and Christ"(New York: Simon and Schuster, 1972)
^ „Saint Irenaeus”. Encyclopedia Britannica.
^ Cross, F. L., ed. The Oxford Dictionary of the Christian Church (New York: Oxford University Press, 2005)
^ Brown, Raymond E. An Introduction to the New Testament, p. 14. Anchor Bible; 1st edition (13 octombrie 1997). ISBN 978-0-385-24767-2.
^ Millard, Alan (2006). „Authors, Books, and Readers in the Ancient World”. În Rogerson, J.W.; Lieu, Judith M. The Oxford Handbook of Biblical Studies. Oxford University Press. p. 558. ISBN 978-0199254255. The historical narratives, the Gospels and Acts, are anonymous, the attributions to Matthew, Mark, Luke, and John being first reported in the mid-second century by Irenaeus
^ Brant, Jo-Ann A. (2011). John. Paideia (Grand Rapids, Mich.). Baker Publishing Group. p. 5. ISBN 978-0-8010-3454-1. Accesat în 11 octombrie 2023.
^ McDonald & Sanders 2001, p. 277.
^ Calendarium Romanum (Libreria Editrice Vaticana 1969), p. 96
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 7 martie 2011. Accesat în 13 decembrie 2012.
^ Evangelical Lutheran Church in America: Lesser Festivals and Commemorations, Evangelical Lutheran Worship, page 16. Augsburg Fortress.

Bibliografie

McDonald, Lee Martin; Sanders, James A. (2001). The Canon Debate. Baker. ISBN 978-1-4412-4163-4.

Legături externe

Despre Irineu de Lyon la enciclopedia OrthodoxWiki
Împotriva ereziilor vol. 1
Împotriva ereziilor vol. 2^{[nefuncțională]}
Sfantul Irineu de Lyon, 23 august 2012, Radu Alexandru, CrestinOrtodox.ro
Mucenicia Sfântului Irineu: După ce a fost tăiat cu sabia, sângele său s-a amestecat cu apa râului Sava Arhivat în 1 septembrie 2014, la Wayback Machine., 6 aprilie 2009, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
„Propovăduirea și credința locuiesc în casa Bisericii“ Arhivat în 13 martie 2014, la Wayback Machine., 17 martie 2010, Adrian Agachi, Ziarul Lumina

[941eabfc7ab190cfeb80ec261c769f7f-1] Calendarium Romanum, p. 27

[9cc84e8d8cd7b578add3f08cb72eb67d-2] Irénée, AlKindi

[9211cb848ee0200286c7367dd63a9ab8-3] Irenaeus Lugdunensis, Catalogue of the Library of the Pontifical University of Saint Thomas Aquinas

[c23fe11a4143050df3d1237df0c110d1-4] епископ Лионский Eirenaios, CONOR.BG[*]

[25a2a8901949590c8a73f0f363ef27ae-5] Iraeneus, Documenta Catholica Omnia

[145c0d06b31995880c0b3436182f57fa-6] Irénée, Babelio, accesat în 9 octombrie 2017

[337209bb9ed4dfe342c4638ed2ff3234-7] vesc. di Lyon Irenaeus s., Catalogue of the Unione Romana Biblioteche Scientifiche

[df045e2d38292245d6c7a8a0cb3bb8a4-8] „Ireneu de Lyon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 18 octombrie 2015

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-9] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[10] Eusebius of Caesarea, Ecclesiastical History Book v. Chapter v.

[Oxford-11] "Caesar and Christ"(New York: Simon and Schuster, 1972)

[12] „Saint Irenaeus”. Encyclopedia Britannica.

[autogenerat1-13] Cross, F. L., ed. The Oxford Dictionary of the Christian Church (New York: Oxford University Press, 2005)

[amazon.com-14] Brown, Raymond E. An Introduction to the New Testament, p. 14. Anchor Bible; 1st edition (13 octombrie 1997). ISBN 978-0-385-24767-2.

[15] Millard, Alan (2006). „Authors, Books, and Readers in the Ancient World”. În Rogerson, J.W.; Lieu, Judith M. The Oxford Handbook of Biblical Studies. Oxford University Press. p. 558. ISBN 978-0199254255. The historical narratives, the Gospels and Acts, are anonymous, the attributions to Matthew, Mark, Luke, and John being first reported in the mid-second century by Irenaeus

[Brant_2011_p._5-16] Brant, Jo-Ann A. (2011). John. Paideia (Grand Rapids, Mich.). Baker Publishing Group. p. 5. ISBN 978-0-8010-3454-1. Accesat în 11 octombrie 2023.

[FOOTNOTEMcDonaldSanders2001277-17] McDonald & Sanders 2001, p. 277.

[18] Calendarium Romanum (Libreria Editrice Vaticana 1969), p. 96

[19] „copie arhivă”. Arhivat din original la 7 martie 2011. Accesat în 13 decembrie 2012.

[20] Evangelical Lutheran Church in America: Lesser Festivals and Commemorations, Evangelical Lutheran Worship, page 16. Augsburg Fortress.

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[1]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]