Irod al II-lea
| Irod al II-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 27 î.Hr.  |
| Decedat | anii 30 d.Hr. (56 de ani) |
| Părinți | Irod cel Mare Mariamne[*] |
| Frați și surori | Salome[*] Olympias[*] Herod Archelaus[*] Antipater Irod Antipa Filip Tetrarhul Alexandru |
| Căsătorit cu | Irodiada |
| Copii | Salomeea |
| Ocupație | politician |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Herodian dynasty[*] |
Modifică date / text  | |
Irod al II-lea (n. cca. 27 î.Hr. – d. 33/34 AD)[1][2] a fost fiul lui Irod cel Mare și al Mariamnei a II-a, fiica marelui preot Simon Boethus (Marcu 6:17). Pentru o scurtă perioadă, el a fost moștenitorul tatălui său. Unii cercetători istorici îl numesc Irod Filip I (a nu se confunda cu Filip Tetrarhul, pe care unii autori îl numesc Irod Filip al II-lea).
Irod a fost primul soț al Irodiadei și deoarece în Evanghelia lui Marcu se spune că Irodiada a fost căsătorită cu Filip, unii autori au susținut că numele său a fost, de fapt, Irod Filip. Mulți cercetători contestă totuși acest fapt și consideră că autorul Evangheliei a făcut o confuzie, o sugestie susținută de faptul că mai târziu Evanghelia lui Luca nu îl menționează sub numele Filip.[3][4] Deoarece era nepotul marelui preot Simon Boethus el este menționat uneori ca Irod Boethus, dar nu există nici o dovadă că a fost într-adevăr numit astfel.[5]
Viața și căsătoria
modificareExecutarea de către Irod cel Mare a celor doi fii născuți de soția sa hasmonee Mariamna, Alexandru și Aristobul al IV-lea, în anul 7 î.Hr., a lăsat-o orfană pe fiica minoră a celui de-al doilea, Irodiada. Regele a logodit-o cu Irod al II-lea, un unchi vitreg, și relația ei cu linia de sânge a hasmoneilor a întărit dreptul noului ei soț de a-i succede tatălui său.
Iosephus Flavius menționează următoarele în lucrarea Antichități iudaice (Cartea a XVIII-a, Capitolul 5, 4):
Irodiada, [...], a fost căsătorită cu Irod, fiul lui Irod cel Mare cu Mariamne, fiica marelui preot Simon. [Irod al II-lea și Irodiada] au avut o fată, Salomeea...[6]
Această înrudire a provocat opoziția lui Antipater al II-lea, fiul cel mai mare al lui Irod cel Mare, așa că Irod l-a retrogradat pe Irod al II-lea pe poziția a doua în linia de succesiune. Executarea lui Antipater în anul 4 î.Hr. pentru că ar fi plănuit otrăvirea tatălui său părea să-l facă pe Irod al II-lea, cel mai în vârstă fiu supraviețuitor al lui Irod cel Mare, primul în linia de succesiune, dar cunoașterea complotului de otrăvire de către mama lui și neputința de a-l opri l-a determinat pe Irod I să-l înlăture pe Irod al II-lea din linia de succesiune cu doar câteva zile înainte de a muri. Irod a II-lea a trăit cu Irodiada la Roma ca un simplu cetățean[7] și, prin urmare, a supraviețuit epurărilor realizate de tatăl său pe patul de moarte. Irod Antipa și ceilalți frați vitregi supraviețuitori au împărțit Iudeea între ei.
Divorțul
modificareIrodiada s-a căsătorit mai târziu cu fratele vitreg al lui Irod al II-lea, Irod Antipa. Potrivit lui Iosephus:
Irodiada încălcat legilor țării noastre, a divorțat de soțul ei în timp ce el era în viață și s-a căsătorit cu Irod Antipa.[6]
Potrivit Evangheliei după Matei[8] și Evangheliei după Luca,[9] Ioan Botezătorul s-a opus acestei căsătorii ce încălca prescripțiile iudaice. Evanghelia după Matei indică faptul că Ioan a fost executat pentru că a criticat această căsătorie.[10] Iosephus nu spune acest lucru, dar cele două evenimente, căsătoria Irodiadei cu Irod Antipa și executarea lui Ioan Botezătorul — și războiul ulterior cu Aretas al IV-lea Philopatris, regele nabateenilor[11] — pot avea legătură între ele.
Nu se mai cunosc informații despre viața lui Irod al II-lea, după ce a divorțat.
Note
modificare- ^ Kokkinos (1999), The Herodian Dynasty, p. 237
- ^ Nelson, Thomas (1996) Nelson's Complete Book of Bible Maps and Charts p. 290
- ^ Harold Hoehner, Herod Antipas: A Contemporary of Jesus Christ (Zondervan, 1983), pp. 132–134.
- ^ see also, for example, E. Mary Smallwood, "Behind the New Testament", Greece & Rome, Second Series, Vol. 17, No. 1 (Apr. 1970), pp. 81–99
- ^ Florence Morgan Gillman, Herodias: at home in that fox's den (Liturgical Press, 2003) p. 16.
- ^ a b W. Whiston translation at Project Gutenberg
- ^ Merrill Chapin Tenney, Walter M. Dunnett, (1985). New Testament Survey, Wm. B. Eerdmans Publishing
- ^ Matei 14:3–5
- ^ Luca 3:18–20
- ^ Matei 14:3–12
- ^ (Josephus, Antiqchități iudaice 18:116–119)
Bibliografie
modificare- Kokkinos, Nikkos (). The Herodian Dynasty: Origins, Role in Society and Eclipse. Journal for the Study of the Pseudepigrapha Supplement Series. Sheffield: Sheffield Academic Press. pp. 236–240. ISBN 978-1-85075-690-3.