Isaak Krasilșcik

entomolog rus
Isaak Krasilșcik
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Chișinău, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, România Modificați la Wikidata
Ocupațieentomolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Odesa  Modificați la Wikidata

Isaak Matveievici Krasilșcik (Ițic Moișevici Krasilșcik, în rusă Исаак Матвеевич Красильщик; n. , Chișinău, Imperiul Rus – d. , Chișinău, România) a fost un algolog⁠(d) și entomolog evreu basarabean. A înființat un laborator de producere a micozelor infecțioase pentru controlul biologic al populațiilor insectelor dăunătoare.

Activitate științifică

modificare

Krasilșcik, un evreu basarabean, s-a născut la Chișinău și și-a făcut studiile la Liceul real din Chișinău. A absolvit științe naturale la Universitatea Imperială Novorossiia⁠(d) din Odesa în 1879. În 1882 a susținut teza de doctor intitulată „Istoria dezvoltării și sistematizării Polytoma Ehrenberg” (o specie de alge). Apoi a început să lucreze la problemele de protecție a plantelor și entomologie aplicată datorită influenței conducătorului său de doctorat Ilia Mecinikov și a studiat dăunătorii, în special filoxera și lăcustele.[1]

 
Insectă atacată de muscardină

În 1879, Mecinikov a descoperit unele infecții micotice la insecte și a înaintat propunerea de a combate insectele dăunătoare prin infectarea lor cu microorganismele din sol. Krasilșcik a preluat inițiativa și în 1886-1888 a început cercetarea microorganismelor cu potențial de dezvoltare a preparatelor biologice, deschizând pe lângă Universitatea Novorossiia un laborator-fabrică de cultivare a muscardinei⁠(d) – o specie de ciupercă care provoacă îmbolnăvirea⁠(d) cărăbușilor cerealelor. Krasilșcik a elaborat și a propus un sistem de producere industrială a micozelor infecțioase care să provoace epidemii printre insectele dăunătoare, astfel a devenit pionierul aplicării metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare din Imperiul Rus.[1]

Krasilșcik a fost cercetător științific al Comitetului filoxeric de la Odesa în 1883, colaborând cu Evghenii Lukici Rekalo sub conducerea lui Afanasii Ivanovici Poghibko. A fost membru fondator al Societății naturaliștilor și amatorilor de științe naturale din Basarabia în 1904 și primul director al Stațiunii Bioentomologice în cadrul Școlii de Viticultură din Chișinău (1906-1915).[1][2]

A publicat nu mai puțin de 50 de lucrări științifice referitoare la combaterea filoxerei.[1]

Viață personală

modificare

Isaak Krasilșcik a avut trei sau patru copii, printre care chirurgul Mihail Krasilșcik (1892-1959) și economista și pedagoga Zinaida Krasilșcik⁠(d) (1896-1949), directoare (în 1932-1933) a Universității de Stat din Perm⁠(d), Rusia.

  1. ^ a b c d Timuș, Asea (). „Secvențe din istoria cercetării filoxerei viței-de-vie în Basarabia” (PDF). Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice (2 (9)): 8–18. 
  2. ^ Fedotova, Anastasia (). „The Beetle Question: The Growing Problem of Insect Infestations in South Russia in the Late Nineteenth Century”. The Slavonic and East European Review. 93 (1): 66. doi:10.5699/slaveasteurorev2.93.1.0066. 

Legături externe

modificare