Isaak Krasilșcik
| Isaak Krasilșcik | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Chișinău, Imperiul Rus |
| Decedat | (63 de ani) Chișinău, România |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Regatul României |
| Ocupație | entomolog[*] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Odesa |
Modifică date / text  | |
Isaak Matveievici Krasilșcik (Ițic Moișevici Krasilșcik, în rusă Исаак Матвеевич Красильщик; n. , Chișinău, Imperiul Rus – d. , Chișinău, România) a fost un algolog(d) și entomolog evreu basarabean. A înființat un laborator de producere a micozelor infecțioase pentru controlul biologic al populațiilor insectelor dăunătoare.
Activitate științifică
modificareKrasilșcik, un evreu basarabean, s-a născut la Chișinău și și-a făcut studiile la Liceul real din Chișinău. A absolvit științe naturale la Universitatea Imperială Novorossiia(d) din Odesa în 1879. În 1882 a susținut teza de doctor intitulată „Istoria dezvoltării și sistematizării Polytoma Ehrenberg” (o specie de alge). Apoi a început să lucreze la problemele de protecție a plantelor și entomologie aplicată datorită influenței conducătorului său de doctorat Ilia Mecinikov și a studiat dăunătorii, în special filoxera și lăcustele.[1]
.jpg)
În 1879, Mecinikov a descoperit unele infecții micotice la insecte și a înaintat propunerea de a combate insectele dăunătoare prin infectarea lor cu microorganismele din sol. Krasilșcik a preluat inițiativa și în 1886-1888 a început cercetarea microorganismelor cu potențial de dezvoltare a preparatelor biologice, deschizând pe lângă Universitatea Novorossiia un laborator-fabrică de cultivare a muscardinei(d) – o specie de ciupercă care provoacă îmbolnăvirea(d) cărăbușilor cerealelor. Krasilșcik a elaborat și a propus un sistem de producere industrială a micozelor infecțioase care să provoace epidemii printre insectele dăunătoare, astfel a devenit pionierul aplicării metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare din Imperiul Rus.[1]
Krasilșcik a fost cercetător științific al Comitetului filoxeric de la Odesa în 1883, colaborând cu Evghenii Lukici Rekalo sub conducerea lui Afanasii Ivanovici Poghibko. A fost membru fondator al Societății naturaliștilor și amatorilor de științe naturale din Basarabia în 1904 și primul director al Stațiunii Bioentomologice în cadrul Școlii de Viticultură din Chișinău (1906-1915).[1][2]
A publicat nu mai puțin de 50 de lucrări științifice referitoare la combaterea filoxerei.[1]
Viață personală
modificareIsaak Krasilșcik a avut trei sau patru copii, printre care chirurgul Mihail Krasilșcik (1892-1959) și economista și pedagoga Zinaida Krasilșcik(d) (1896-1949), directoare (în 1932-1933) a Universității de Stat din Perm(d), Rusia.
Note
modificare- ^ a b c d Timuș, Asea (). „Secvențe din istoria cercetării filoxerei viței-de-vie în Basarabia” (PDF). Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice (2 (9)): 8–18.
- ^ Fedotova, Anastasia (). „The Beetle Question: The Growing Problem of Insect Infestations in South Russia in the Late Nineteenth Century”. The Slavonic and East European Review. 93 (1): 66. doi:10.5699/slaveasteurorev2.93.1.0066.
Legături externe
modificare- Красильщик, Исаак Матвеевич (în rusă), Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron(d), Sankt-Petersburg, 1890-1907.
- Șpitalnic, Sara (). „Далёкое – близкое. След нашей памяти” [Ce e departe e aproape. Amprenta memoriei noastre] (în rusă). Biblioteca evreiască „Ițic Mangher” din Chișinău. Arhivat din original la . Accesat în .