Isaachie Mărturisitorul
| Isaachie Mărturisitorul | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al IV-lea d.Hr.  Siria |
| Decedat | Constantinopol, Roma Antică |
| Ocupație | călugăr |
| Venerație | |
| Sărbătoare | 30 mai |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Sfântul Isaachie (Isaac) Mărturisitorul (n. secolul al IV-lea d.Hr., Imperiul Roman de Răsărit – d. 30 mai 383 d.Hr., Constantinopol, Europa, Imperiul Roman de Răsărit), fondatorul Mănăstirii Dalmaților din Constantinopol, a fost un călugăr creștin grec bizantin care este pomenit ca sfânt și mărturisitor. Uneori este numit Isaac Dalmațianul, nu pentru că s-a născut în Dalmația, ci din cauza mănăstirii pe care a fondat-o.
Viață
modificare
După unele relatări, Isaac ar fi fost sirian, dar acest lucru este îndoielnic.[1] Anumite detalii despre viața sa timpurie sunt necunoscute, dar istoria consemnează că Isaac era un pustnic care trăia într-o mică colibă din pustia în afara Constantinopolului. Conform istoricilor Teodoret de Cir și Sozomenos, în anul 378, când a auzit că împăratul roman Valens a căzut în erezia arianismului și a persecutat creștinii niceeni (dând afară episcopi, închizând unele biserici și forțându-i pe alții să adopte învățătura lui Arie din Alexandria), Isaac s-a dus în orașul imperial pentru a se confrunta cu împăratul. În acea perioadă, Valens pregătea o campanie militară împotriva goților care au trecut Dunărea pentru a se așeza în Tracia. După mai multe încercări de a-l face pe împărat să renunțe la persecuțiile sale, Isaac a profețit că Valens va „muri în flăcări” din cauza faptelor sale. Împăratul a poruncit ca Isaac să fie aruncat în închisoare, jurând că îl va pedepsi pe Isaac și îl va omorî la întoarcerea din bătălie. Curând după aceea, la 9 august 378, Valens a fost învins în bătălia de la Adrianopol și a murit într-un incendiu după ce s-a refugiat într-o șură.
Succesorul lui Valens, împăratul Teodosiu I, l-a eliberat pe Isaac, a interzis arianismul și a redeschis bisericile închise de Valens. Isaac a dorit să se întoarcă la viața sa monahală din pustie, dar un aristocrat bogat pe nume Saturninus a construit o mănăstire pentru Isaac la Constantinopol, căreia i-a devenit primul egumen (stareț). Isaac este cunoscut și ca apărător zelos al ortodoxiei creștine la cel de-al doilea sinod ecumenic, care a avut loc la Constantinopol în 381.
La sfârșitul vieții sale, Isaac i-a încredințat conducerea mănăstirii celui mai apropiat discipol al său, Dalmatus, care mai târziu a fost el însuși canonizat ca sfânt. Datorită lui Dalmatus, mănăstirea a ajuns să fie cunoscută sub numele de Mănăstirea Dalmaților. Isaac a murit în mănăstirea sa la 30 mai 383, cu toate că alții plasează acest eveniment în jurul anului 396. Viața lui Ioan Gură de Aur include menționarea Sfântului Isaac care a trăit în secolul al V-lea.
Atât bisericile ortodoxe, cât și cele catolice l-au glorificat pe Isaac ca un sfânt. La ortodocși, ziua pomenirii sale cade la 30 mai și este comemorat și împreună cu alți sfinți de la mănăstirea sa pe 3 august (printre care și Dalmat). Moaștele lui Isaac au fost mai întâi depuse în Biserica Sf. Ștefan, aflată lângă Mănăstirea Dalmaților, apoi au fost mutate în Biserica Tuturor Sfinților.[2][3][4]
Țarul Petru I cel Mare al Rusiei (care a domnit în perioada 1682–1725), a cărui zi de naștere a căzut în ziua sărbătorii Sfântului Isaac, 30 mai, l-a adoptat pe Isaac ca sfânt-patron al dinastiei Romanov. Catedrala Sfântul Isaac din orașul Sankt Petersburg (în rusă Исаа́киевский Cобо́р), unde se găsesc moaște ale Sfântului Andrei, este consacrată în cinstea sa.[5][6][7]
Referințe
modificare- ^ Isaac the Confessor, Orthodox Wiki
- ^ Daniel Caner, Wandering, Begging Monks:Spiritual Authority and the Promotion of Monasticism in Late Antiquity, (Berkeley: University of California Press, 2002), 212-23.
- ^ August 3, orthochristian.com
- ^ Память преподобных отец наших Исаакия, Далмата и Фавста // Жития святых на русском языке, изложенные по руководству Четьих-Миней свт. Димитрия Ростовского : 12 кн., 2 кн. доп. — М.: Моск. Синод. тип., 1903—1916. — Т. XII: Август, День 3. — С. 42.
- ^ Irina Stoica, Catedrala Sfântul Isaac, Revista Magazin, 22 noiembrie 2012
- ^ Butikov, George (1974). "St Isaac's Cathedral". Leningrad: Aurora Art Publishers.
- ^ "St. Isaac's Cathedral". www.saint-petersburg.com.