Istok sau Istog (în albaneză Istog, Istogu, în sârbă Исток, Istok) sau Burim[1] este un oraș și o comună din districtul Peć din vestul statului Kosovo. Conform recensământului din 2011, orașul Istok a avut 5.115 de locuitori, în timp ce comuna a avut 39.289 de locuitori. Pe baza estimărilor populației de la Agenția de Statistică din Kosovo în 2016, comuna a avut 39.982 de locuitori.

Istok
—  oraș[*]  —
Istok
Istok
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Istok (Kosovo)
Poziția geografică în Kosovo
Coordonate: 42°47′00″N 20°29′00″E / 42.783333333333°N 20.483333333333°E

ȚarăFlag of Kosovo.svg Kosovo
Stat unitarFlag of Kosovo.svg Kosovo
District[*]Districtul Peć
Lista municipiilor din KosovoFLAG Istok.gif Istok Municipality[*]

Suprafață
 - Total453 km²
 - Municipal454 km²
Altitudine480 m.d.m.

Populație
 - Total
 - Urban5.115
 - Municipal39.289

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal31000
Prefix telefonic+383

Prezență online
kk.rks-gov.net/istog
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Istok
Poziția localității Istok

NumeModificare

Numele orașului provine de la versiunea cuvântului sârb istok (varianta istek), care înseamnă „fântână, sursă de apă” care se referă la izvoarele râului Istočka, afluent al râului Drinul Alb.[2] Numele satului din apropiere Vrela, una dintre cele mai mari așezări din comună, înseamnă și „izvoare”, la fel ca și noul nume albanez propus al orașului, Burimi.[3]

IstorieModificare

Recensământul otoman (defter) din 1582 a înregistrat nahia Peć ca având 235 de sate, dintre care Suho Grlo (Suvo Grlo) a fost situat în comuna Istok modernă. Suvo Grlo avea trei mahalale (cartiere) mai mari, ai căror locuitori erau sârbi. Unul dintre cartiere s-a convertit la islam. În sat au fost câțiva preoți ortodocși.[4]

Date demograficeModificare

Evoluția numărului populației
An Pop.   ±%  
1948 25.292 —    
1953 28.555 +12.9%
1961 33.779 +18.3%
1971 41.009 +21.4%
1981 50.104 +22.2%
1991 57.261 +14.3%
2011 39.289 −31.4%
2016
est.
39.604 +0.8%
Populația urbană după an
An Pop.   ±% p.a.  
1948 2.074 —    
1953 2.111 0,35%
1961 2.657 2,92%
1971 3.467 2,70%
1981 4.478 2,59%
1991 6.384 3,61%
2011 5.115 −1,10%

Conform ultimului recensământ oficial făcut în 2011, comuna Istok a avut 39.289 de locuitori.

Grupuri etniceModificare

Comuna Istok are o majoritate etnică de albanezi din Kosovo. Majoritatea sârbilor din Kosovo din comună locuiesc în satul Osojane.[5] Osojane se află în estul orașului Istok; de asemenea, o parte din sârbi locuiește în nordul comunei.

Compoziția etnică a comunei este următoarea:

Compoziție etnică
An / Populație albanezi   % sârbi   % muntenegreni   % bosniaci   % rromi/

așkali

  % Total
1961 19067 56.45 9097 26.91 3804 11.25 881 2.6 16 33799
1971 27371 66,74 8944 21,81 2420 5,90 1,876 4,57 243 0,59 41009
1981 35972 71.79 7736 15.44 1,856 3,70 3545 7,08 747 1,49 50104
1991 43910 76.68 5968 10.42 1302 2.27 4070 7.11 1346 2,35 57261
1998 51000 80,1 7270 11.4
2006 41000 92 540 1.2 1330 2.9 1740 3.9 44610
2011 36154 194 1142 151 39289
Ref: Recensământul populației iugoslave pentru datele până în 1991 și estimări ale Organizației pentru securitate și cooperare în Europa în 1998 și 2006, estimare în 2011

EconomieModificare

După al doilea război mondial, morile de apă de pe Istok au fost naționalizate și a fost construită o nouă fabrică de pește care să funcționeze ca o întreprindere socială. Numele companiei în perioada Iugoslavia socialiste a fost „Ribnjak”, adică „pescărie” în sârbă . Ulterior a fost privatizată sub denumirea de Motel „Trofta”, adică „păstrăv” în albaneză - tipul de pește pe care îl are și încă îl produce, îl vinde și îl distribuie. Compania are aproximativ 70 de angajați. Compania acționează ca hotel și restaurant, găzduind deseori nunți tradiționale. Hotelul oferă camere de hotel, precum și mici bungalouri[6] lângă râu.

Oameni notabiliModificare

  • Fadil Ferati, primar al Istokului din 1999 până în 2010
  • Fatmire Bajramaj, fotbalist
  • Mergim Brahimi, fotbalist
  • Besim Kabashi, kickboxer
  • Abdul Qader Arnaout, savant islamic
  • Azdren Llullaku, fotbalist
  • Ibrahim Rugova, fost președinte al Kosovo
  • Adnan Januzaj, fotbalist
  • Radoš Ljušić, istoric sârb
  • Mërgim Mavraj, fotbalist
  • Donis Avdiaj, fotbalist
  • Selman Kadria, erou local cunoscut pentru asasinarea unui comandant militar sârb

NoteModificare

  1. ^ Robert Elsie (). Historical Dictionary of Kosovo. Scarecrow Press. p. 297. 
  2. ^ Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije, page 87; Svjetlost-Sarajevo; ISBN: 86-01-02651-6
  3. ^ Burim m. sh. -Ujë që del vetë nga thellësia në sipërfaqe të tokës, gurrë; vendi ku del ky ujë. Burim i kulluar (i ftohtë). Burim i nxehtë (termal, mineral). Burimi i fshatit. Ujë burimi. Vend (mal) me burime. Burimin e mirë e ke edhe në thatësirë. fj.u.
  4. ^ Vasić, Milan (), „Etnički odnosi u jugoslovensko-albanskom graničnom području prema popisnom defteru sandžaka Skadar iz 1582/83. godine”, Stanovništvo slovenskog porijekla u Albaniji : zbornik radova sa međunarodnog naučnog skupa održanog u Cetinju 21, 22. i 23. juna 1990 (în Serbo-Croatian), OCLC 29549273 
  5. ^ Tanjug (). „Ivanović: Uspešan povratak Srba u Osojane”. Blic.rs (în sârbă). 
  6. ^ Locuință din lemn sau din împletitură de trestie, fără etaj, înconjurată de verande și de vegetație

Legături externeModificare

Vezi șiModificare