Istoria militară a poporului român (monografie)

monografie istorică în 6 volume din România
Istoria militară a poporului român (monografie)
Informații generale
SubiectIstorie militară
Istoria românilor
Ediția originală
EditurăEditura Militară Modificați la Wikidata
Țara primei apariții România Modificați la Wikidata

Istoria militară a poporului român este o lucrare cu caracter monografic, în 6 volume, publicată în România la Editura Militară în perioada 1984-1989.

Cu același titlu și același subiect a apărut, la Editura Saeculum în anul 2018, o colecție de texte atât în manuscris cât și anterior publicate, avându-l ca autor pe Nicolae Densușianu.[1]

Structură

modificare

În intenție, comisia care urma să coordoneze apariția lucrării a stabilit că vor fi publicate 10 volume ale acesteia.[2]

Volumele apărute, au acoperit însă, fiecare, următoarele perioade (titlurile sunt scrise în grafia epocii):

  • Vol. I (1984), Din cele mai vechi timpuri pînă în secolul al XIV-lea[3]
  • Vol. II (1985), Epoca de glorie a oastei celei mari, a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea[4]
  • Vol. III (1986), Epopeea luptei naționale pentru unitate, libertate și integritate teritorială: din epoca lui Mihai Viteazul pînă în ajunul revoluției populare conduse de Horea :1550-1784[5]
  • Vol. IV (1987), Epoca revoluțiilor de eliberare națională și socială: de la Revoluția populară din 1784 la cucerirea independenței depline, 1877-1878[6]
  • Vol. V (1988), Evoluția organismului militar românesc de la cucerirea independenței de stat pînă la infăptuirea Marii Uniri din 1918 ; România în anii Primului Război Mondial[7]
  • Vol. VI (1989), Evoluția sistemului militar național în anii 1919-1944[8]

Caracteristici

modificare
 
Monografia, în 6 volume, este expresia unui model istoriografic ce a valorificat modelul originar al lui Ernest Lavisse.

Conform generalului Gheorghe Zaharia, în intenție, comisia care a coordonat apariția Istoriei.. a urmărit ca aceasta să fie o sinteză care să analizeze multilateral luptele duse în timp de poporul român „împotriva cotropitorilor străini pentru libertate, unitatea și independența patriei”. De asemenea, volumele urmau să examineze evoluția sistemului militar românesc în strânsă corelație cu avoluția gândirii militare, în ansamblul angrenajului social, economic și politic [2]

Lucrarea este, însă, în fapt. expresia unei concepții istoriografice grevată de promovarea în epocă, la nivel doctrinar, a protocronismului.[9]

Principală autoritate în epocă, în afacerile militare, generalul Ilie Ceaușescu a fost cel mai important promotor al acestei doctrine, care, susține existența unui popor român omogen din etnic și aproape impasibil în raport cu influențele străine încă de la daci și până în prezent. La îndemnul lui Ilie Ceușescu, astfel, au apărut atât lucrări teoretice cât și monografii, care, s-au înscris unui cadru teoretic ce a valorificat opinia generalului Ceaușescu, acesta interpretând istoria României printr-un model similar celui a lui Ernest Lavisse⁠(fr)[traduceți] (în conformitate cu acest tip de model, istoria României ar fi, în special în ce privește perioada Primului Război Mondial, istoria luptei „întregului” popor, pentru ca statul să se așeze între niște presupuse granițe naturale).[9]

În acest context, Istoria militară a poporului român a devenit o lucrare în care vaste perioade istorice au fost șterse, scopul fiind demonstrarea calităților militare ale românilor de-a lungul timpului.[9]

Referințe

modificare
  1. ^ Densușianu, Nicolae; Istoria militară a poporului român; carturesti.ro; acccesat la 6 iulie 2024
  2. ^ a b Zaharia, Gheorghe; O analiză multilaterală a luptei poporului român pentru libertate, unitatea și independența patriei în Cărți și semnificații; Era socialistă, revistă teoretică și social-politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Anul LXV, 10 februarie, 3/1985, Volumul 65, Numerele 1-12; p. 42
  3. ^ Istoria militară a poporului român Vol. 1 : Din cele mai vechi timpuri pînă în secolul al XIV-lea; Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare; eBibliophil; accesat la 6 iulie 2024
  4. ^ Istoria militară a poporului român Vol. 2 : Epoca de glorie a oastei celei mari. A doua jumătate a secolului al XIV-lea - prima jumătate a secolului al XVI-lea; Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare; eBibliophil; accesat la 6 iulie 2024
  5. ^ Istoria militară a poporului român Vol. 3 : Epopeea luptei naționale pentru unitate, libertate și integritate teritorială. Din epoca lui Mihai Viteazul pînă în ajunul revoluției populare conduse de Horea (1550-1784); Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare; eBibliophil; accesat la 6 iulie 2024
  6. ^ Istoria militară a poporului român Vol 4 : Epoca revoluțiilor de eliberare națională și socială. De la revoluția populară din 1784 la cucerirea independenței depline, 1877-1878; Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare; eBibliophil; accesat la 6 iulie 2024
  7. ^ Istoria militară a poporului român Vol. 5 : Evoluția organismului militar românesc de la cucerirea independenței de stat pînă la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. România în anii primului război mondial; Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare; eBibliophil; accesat la 6 iulie 2024
  8. ^ Istoria militară a poporului român Vol 6 : Evoluția sistemului militar național în anii 1919-1944; Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare; eBibliophil; accesat la 6 iulie 2024
  9. ^ a b c Grandhomme, Jean-Noël; Istoriografia militară românească (1967-2009); Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 7/2015; p. 533

Lectură suplimentară

modificare