István Hatvani

matematician maghiar
István Hatvani
Hatvani István VU.jpg
István Hatvani
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Rimavská Sobota, Slovacia Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Debrețin, Ungaria Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Habsburg Monarchy.svg Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
medic
astronom
profesor universitar[*]
fizician
chimist
teolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuTeoria probabilităților  Modificați la Wikidata
Alma MaterColegiul Reformat din Debrețin[*]
Universitatea din Marburg  Modificați la Wikidata

István Hatvani (n. ,[1] Rimavská Sobota, Slovacia – d. ,[1][2][3] Debrețin, Ungaria) a fost un om de știință maghiar, enciclopedist și matematician. Este unul dintre primii statisticieni maghiari. Hatvani a dezvoltat unele din primele elemente din teoria probabilităților.[4][5][6]

BiografieModificare

 
Monumentul lui Hatvani în fața clădirii Colegiului Protestant Debrețin

Hatvani s-a născut într-o familie sărăcită de nobili. A studiat în orașul său natal apoi, până în anul 1745, la Colegiul Protestant din Debrețin. Între 1747-1748 și-a continuat studiile la Universitatea din Basel din Elveția, unde a studiat teologia și medicina. Printre profesorii săi au fost și matematicienii Daniel Bernoulli și Johann Bernoulli, care i-au predat matematică, fizică și medicină. Sub conducerea lor, Hatvani și-a câștigat repede o reputație de om de știință remarcabil.[4]

Datorită unei burse acordate lui de autoritățile orașului Debrețin, a efectuat o serie de cercetări științifice în străinătate. A primit un doctorat în teologie și medicină. Refuzând să devină lector la universitățile din Heidelberg, Marburg și Leiden, în 1748, Hatvani s-a reîntors la Colegiul Protestant Debrețin unde și-a început cariera de profesor de catedră.[4]

În 1783 a fost numit judecător la curtea districtuală din Debrețin.[4]

Activitate științificăModificare

 
Hatvani pe o marcă poștală maghiară

În sprijinul dezvoltării culturii matematice în Ungaria, a început să studieze pentru a dovedi cât de important este rolul acestei științe într-o întreagă serie de științe exacte. El credea că matematica este singura știință care se poate baza pe concluzii care nu sunt îndoielnice.[4][6]

În 1757 a publicat lucrarea Introductio ad principia philosophiae solidioris. În această lucrare, a încercat să studieze teoria probabilități , în special bazându-și lucrarea pe baza presupunerilor lui Jacob Bernoulli.[4][6][7]

În plus, el a prezentat tabele statistice privind numărul nașterilor din Debrețin pentru anii 1750-1753. Hatvani a scos în evidență numărul copiilor care au murit în decurs de un an de la naștere și, găsind o rată a mortalității mai mare de 34%, a observat că acest indicator este semnificativ mai mare decât în alte țări europene (în medie, de aproximativ 19%) și căuta să găsească motive medicale pentru a explica rezultatul obținut.[4][5][6]

Multe legende sunt asociate cu numele său. După moartea acestui om de știință, au apărut zvonuri care i-au atribuit puteri vrăjitorești și abilitatea de a mări și micșora dimensiunea lucrurilor după voință proprie.[4][5][6]

NoteModificare

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ a b István Hatvani, Lexiconul de istorie al Elveției, accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h Bibliografia lui István Hatvani la Universitatea Saint Andrews, Scoția
  5. ^ a b c Istvan Hatvani, Litmir.co
  6. ^ a b c d e Arhive ale istoriei matematicii la Universitatea Saint Andrews
  7. ^ István Hatvani - Introductio ad principia philosophiae solidioris, Gregorivm Kallai, Typogr[aphis], 1757 - 304 pagini

Legături externeModificare

Vezi șiModificare