Wikipedia

Știința și tehnologia în Ungaria

Știința și tehnologia în Ungaria s-a dezvoltat activ începând cu secolul al XIX-lea, fiind unul din cele mai dezvoltate sectoare.[1] Ungaria a cheltuit în 2015 1,4 % din produsul intern brut pentru cercetare și dezvoltare.[2] La începutul secolului al XXI-lea, cel mai mare centru științific al Ungariei este capitala Budapesta, unde se află instituțiile științifice principale ale statului: Academia Ungară de Științe (sau Academia Maghiară de Științe) și Academia de Literatură și Arte numită după aristocratul patriot maghiar, contele Ferenc Széchényi. Academia are sediul central în Budapesta și peste 100 de grupe și de institute de cercetare în capitale de județ (de exemplu în Debrețin, Sopron, Miskolc etc.). Academia Ungară de Științe a fost înființată în 1825 la Budapesta. Inițial avea 3 secțiuni: limbă și literatură, filosofie și istorie și matematică și istorie naturală.[3] Începând cu 1994, Academia Ungară de Științe are unsprezece secțiuni: chimie generală, fizică, matematică, fizică tehnică, biologie, biochimie, botanică, genetică, medicină experimentală, automatizare, istoria statului și drept, lingvistică, geografie, economie, filozofie și altele. În anul 2004 în Ungaria erau 18 universități de stat, 5 universități bisericești și o universitate privată din țară. Printre cele mai mari universități se numără Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta,[4] Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, Universitatea de Științe Economice și Administrație Publică, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică, Universitatea de Arte Grafice și Design, Universitatea de Științe Aplicate Ferenc Széchényi. De asemenea, mari universități sunt situate în orașele Pecs, Debrețin, Miskolc, Szeged și în alte localități. Printre cele mai mari biblioteci se numără  Biblioteca Națională Széchényi, Biblioteca Academiei Maghiare de Științe, Parlamentul Ungariei, precum și bibliotecile universităților, muzeelor etc. 13 reprezentanți ai Ungariei au câștigat Premiul Nobel: Philipp Lenard în 1905, Robert Bárány în 1914, Richard Adolf Zsigmondy în 1925, Albert Szent-Györgyi în 1937, George de Hevesy în 1943, Georg von Békésy în 1961, Eugene Wigner în 1963, Dennis Gabor în 1971, John Polanyi în 1986, George Olah în 1994, John Harsanyi în 1994, Imre Kertész în 2002 (literatură), Avram Hershko în 2004 (chimie).

Biblioteca Națională Széchényi
Clădirea Academiei Ungare de Științe din Budapesta

Istorie

modificare

Primul motor cu abur din Europa continentală a fost construit în 1722 la Újbánya - Köngisberg, Regatul Ungariei (în prezent Nová Baňa, Slovacia). A fost un motor de tip Newcomen, care a servit la pomparea apei din mine.[5][6][7][8]

Astronomul iezuit Maximilian Hell, pe baza măsurătorilor efectuate între 1761 și 1769 cu privire la Tranzitul lui Venus, a calculat distanța dintre Pământ și Soare, pe care a stabilit-o ca fiind de 152 milioane de kilometri (valoarea exactă este de 149,6 milioane de kilometri).[9][10] Craterul lunar Hell îi poartă numele.[11] Matematicianul István Hatvani (1718–1786) a dezvoltat unele din primele elemente din teoria probabilităților.[12]

Kempelen Farkas (Wolfgang von Kempelen) a dezvoltat în 1769 un mecanism care reproducea sunetele vorbirii umane.[13][14][15] Kempelen a mai creat în 1769 la Timișoara un automatul de șah, denumit Turcul, pentru a o impresiona pe împărăteasa Maria Terezia. La 20 de ani după moartea sa s-a descoperit că automatul de șah era un fals foarte elaborat cu un pitic în interiorul său.[16][17][18][19]

În 1782, este fondată Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta (în maghiară Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi Egyetem sau prescurtat Műegyetem), cea mai importantă universitate tehnică din Ungaria și una dintre cele mai vechi din lume, primul institut din Europa pentru pregătirea inginerilor la nivel universitar.[20] Între 1782-1860 studiile se făceau în limba latină.[21]

Secolul al XIX-lea

modificare

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, botanistul și chimistul Pál Kitaibel a făcut progrese în studiul florei și hidrografiei Ungariei.[22][23] În această perioadă, Kitaibel a descoperit telurul, pentru care însă i-a oferit creditul de descoperitor colegului sau Franz-Joseph Müller von Reichenstein (Müller Ferenc József), care îl descoperise deja în 1782, deși nu a mai continuat să-l studieze.[24][25][26] Printre matematicienii faimoșii din prima jumătate a secolului al XIX-lea se numără Farkas Bolyai (cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei)[27][28][29] și fiul său János Bolyai, unul dintre descoperitorii geometriei neeuclidiene.[30][31]

Medicul Ignaz Semmelweis, supranumit salvatorul mamelor[32] a descoperit că, prin simple măsuri de igienă în clinicile de obstetrică,[33] poate fi redus drastic riscul de apariție a febrei puerperale. Semmelweis este unul dintre fondatorii asepsiei, alături de chirurgul german Ernst von Bergmann.[34][35]

În 1827, Ányos Jedlik a realizat un model primit de motor electric, cu care a echipat un vehicul, care poate fi considerat unul dintre primele automobile electrice.[36][37][38][39][40][41] De asemenea, poate fi considerat unul dintre inventatorii dinamului.[42][43][44]

Prima linie maghiară de locomotivă cu abur a fost deschisă la 15 iulie 1846, între Pest și Vác.[45]

În 1877, pe baza cercetărilor inventatorului Tivadar Puskás este construită prima centrală telefonică din lume de către Bell Telephone Company în Boston.[46][47][48][49] Thomas Alva Edison a afirmat că ideea îi aparține lui Puskás.[50][51][52][53][54][55]

Ottó Bláthy, Miksa Déri și Károly Zipernowsky au inventat transformatorul modern în 1885.[56][57][57] Ottó Bláthy a mai inventat un turbo-generator[58] și un wattmetru de curent continuu.[59][56] Inginerii maghiari János Csonka și Donát Bánki au inventat un carburator pentru un motor staționar în 1893 (cunoscut și ca motorul Bánki-Csonka); era primul carburator din lume care amesteca corect combustibilul și aerul pentru motor.[60][61][62]

Inginerul mecanic Dezső Korda a inventat un condensator electric variabil (trimer) pentru care a primit un brevet de invenție în Imperiul German la 13 decembrie 1893.[63]

În 1894, inginerul Kálmán Kandó a dezvoltat o locomotivă electrică pe curent alternativ trifazic de înaltă tensiune. Acestea au fost folosite la începutul anului pe liniile de tramvai din Évian-les-Bains, Franța.[64][65][66][67][68]

Secolul al XX-lea

modificare

Inginerul american de origine maghiară József Galamb a inventat mai multe piese pentru Ford Model T și a fost co-dezvoltator al liniei tehnologice de producție.[69]

În 1929, fizicianul Kálmán Tihanyi a inventat prima cameră de televiziune electronică sensibilă la infraroșu (cu vedere nocturnă) pentru apărarea antiaeriană din Marea Britanie,[70][71] iar în 1936 a descris principiul televizorului cu plasmă și a conceput primul sistem de televiziune cu ecran plat.[72]

Fizicianul Imre Bródy a inventat în 1930 becul cu kripton (mai ieftin decât cel cu argon).[73][74]

György Jendrassik a proiectat în 1937 primul motor turbopropulsor din lume care să echipeze un avion de luptă.[75][76]

În 1939, fizicianul Leó Szilárd a scris o scrisoare care a fost semnată și de Albert Einstein, aceasta a fost trimisă Președintului Statelor Unite ale Americii Franklin D. Roosevelt, la 2 august 1939. Szilárd s-a consultat la scrierea scrisorii cu colegii săi, fizicienii maghiari Edward Teller și Eugene Wigner. Scrisoarea conținea avertizări asupra faptului că Germania nazistă ar putea dezvolta bombe atomice și a sugerat că Statele Unite ar trebui să înceapă propriul său program nuclear. Aceasta a determinat acțiunea lui Roosevelt, care a dus în cele din urmă la proiectul Manhattan de a dezvolta primele bombe atomice.[77][78][79][80]

În anul 1960 Endre Mester a cercetat la Universitatea Semmelweis din Budapesta influența radiației laser asupra țesutului, în special cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr.[81][82][83][84][85]

Vehiculul Lunar Roving Vehicle (LRV) a fost contruit în 1969-1970 la General Motors în Santa Barbara, sub conducerea fizicianului Ferenc Pavlics.[86]

Inventatorul și profesorul de arhitectură Ernő Rubik a creat Cubul Rubik în 1974 și Șarpele Rubik în 1981.[87][88]

Secolul al XXI-lea

modificare
 
Un gömböc mono-monostatic revenind în poziția sa de echilibru

Un produs de tipul betonului, denumit LiTraCon este inventat de arhitectul maghiar Áron Losonczi în 2001.[89]

În 2006, este descoperită sfera Gömböc (sau Gomboc), un nou corp geometric, de către cercetătorii Gábor Domokos și Péter Várkonyi.[90] Existența sferei Gomboc a fost postulată anterior de matematicianul rus Vladimir Arnold (în 1995).[91] Forma acestui corp geometric a ajutat la explicarea structurii corpului unor broaște țestoase în raport cu capacitatea lor de a reveni în poziția de echilibru după ce au fost așezate cu susul în jos.[92][93]

Biblioteca Națională Széchényi

modificare
Articol principal: Biblioteca Națională Széchényi.

Biblioteca a fost fondată în 1802 de către aristocratul patriot maghiar contele Ferenc Széchényi. Széchényi a călătorit prin lume cumpărând cărți în limba maghiară, pe care le-a adunat și le-a donat națiunii maghiare. În anul următor, biblioteca publică a fost deschisă la Pesta. Exemplul lui Széchényi a determinat o mișcare la nivel național de donații de carte pentru bibliotecă.[94]

În 1808, Adunarea Națională a Ungariei („Dieta”) a creat Muzeul National al Ungariei pentru a adăposti colecția de materiale istorice, arheologice și naturale din Ungaria. Muzeul a fuzionat cu Biblioteca și în cei 200 de ani de când există a fost depozitarul național de materiale scrise și tipărite din istoria Ungariei.

În 1846 Muzeul Național al Ungariei s-a mutat în noua sa clădire, dar abia în 1949 Biblioteca a devenit din nou o instituție separată, cu numele actual. În 1985 biblioteca s-a mutat în noul său sediu din Castelul Buda. NSZL are un catalog indexat semantic.[95]

Lista laureaților maghiari ai Premiului Nobel

modificare

Primul laureat a fost Philipp Eduard Anton von Lenard (Fülöp Lénárd), de origine germano-maghiară,[96] care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905, pentru munca sa în domeniul razelor catodice.[97] În 1914,  Róbert Bárány (de origine evreiască) a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru cercetările sale privind fiziologia și patologia aparatului vestibular (urechea internă).[98] În 1937, Albert Szent-Györgyi, a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină, el este creditat cu izolarea vitaminei C.[99] În 1943, George de Hevesy (György Hevesy sau Georg Karl von Hevesy), radio-chimist maghiar de origine evreiască, a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru studiul izotopilor în procesele chimice. Hevesy a descoperit hafniul cu Dirk Coster în 1922.[100][101][102][103][104] În 1961, biofizicianul Georg von Békésy (György Békésy) a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru cercetări privind funcționarea cohleei la mamifere.[105] În 1963, fizicianul evreu-maghiar Eugene Paul Wigner (Jenő Wigner), pentru contribuțiile în teoria nucleului atomic și particulelor elementare, în particular prin descoperirea și aplicarea principiilor de simetrie fundamentală, a primit Premiul Nobel pentru Fizică.[106] Fizicianul maghiaro-britanic[107] Dennis Gabor (Gábor Dénes) a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971 pentru inventarea holografiei.[108][109][110][111][112][113] În 1994, economistul american de origine maghiară John Harsanyi (János Harsányi) a primit Premiul Nobel pentru Economie pentru contribuțiile sale la Teoria jocurilor, premiu împărțit cu John Forbes Nash Jr. și Reinhard Selten.[114] În același an, chimistul american de origine maghiară George Andrew Olah (György Oláh), a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru generarea și reactivitatea carbocationilor.[115] În 2002, scriitorul maghiar de religie iudaică, supraviețuitor al holocaustului nazist, Imre Kertész, pentru întreaga sa operă literară, a primit Premiul Nobel pentru Literatură.[116] În 2004, biochimistul maghiaro-israeliano-elvețian Avram Hershko (Avram Hersko) a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru cercetări privind degradarea proteinelor[117] împreună cu Aaron Ciechanover și Irwin Rose.[118][119]

Aceasta este o listă a laureaților maghiari sau de origine maghiară care au primit Premiul Nobel:

Nume An Cercetare Tipul Premiului Nobel
Avram Hersko 2004 Cercetări privind degradarea proteinelor Premiul Nobel pentru Chimie
Imre Kertész 2002 Pentru opera sa literară Premiul Nobel pentru Literatură
György Oláh 1994 Generarea și reactivitatea carbocationilor Premiul Nobel pentru Chimie
János Harsányi 1994 Ipoteza jocului Premiul Nobel pentru Economie
Dénes Gábor 1971 Holografie Premiul Nobel pentru Fizică
Jenő Wigner 1963 Cercetări privind nucleul atomic și particulele elementare Premiul Nobel pentru Fizică
György Békésy 1961 Funcționarea cohleei la mamifere Premiul Nobel pentru Medicină
György Hevesy 1943 Studiul izotopilor în procesele chimice Premiul Nobel pentru Chimie
Albert Szent-Györgyi 1937 Vitamina C Premiul Nobel pentru Medicină
Róbert Bárány 1914 Aparatul vestibular Premiul Nobel pentru Medicină
Fülöp Lénárd 1905 Cercetări privind raza catodică Premiul Nobel pentru Fizică

Note

modificare
  1. ^ Payne, David (). „Investing in science in Hungary : Naturejobs Blog”. blogs.Nature.com. Arhivat din original la . Accesat în . Hungary ranks 35th in the world for quality research output, according to Nature Index’s 2015-2016 data 
  2. ^ „Research and development (R&D) - Gross domestic spending on R&D - OECD Data”. data.oecd.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Gh. Adamescu, Dicționarul Enciclopedic Ilustrat „Cartea Românească”. Partea a II-a. Dicționarul istoric și geografic universal, Editura „Cartea Românească”, București, p. 1477.
  4. ^ Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta, infotour.ro
  5. ^ Rolt and Allen, p:145
  6. ^ Conrad Matschoss: Great engineers, page:93
  7. ^ L. T. C. Rolt, John Scott Allen: The steam engine of Thomas Newcomen, page:61
  8. ^ William Chambers: Chambers's encyclopaedia -PAGE: 176
  9. ^ Kragh, Helge (2008). The Moon that Wasn't: The Saga of Venus' Spurious Satellite. Springer. p. 199. ISBN 9783764389086.
  10. ^ Maximilian Hell - Transitus Veneris per discum Solis anni 1761 — Die astronom. 5. Junii — Calculis definitus et methodis observandi illustratus, Viena, Trattner. Tranzitul lui Venus peste discul Soarelui din anul 1761 — 5 iunie, zi astronomică — Definită prin calcule și ilustrată prin metode de observație
  11. ^ Craterul Hell, The Gazetteer of Planetary Nomenclature, USGS Astrogeology Science Center
  12. ^ Bibliografia lui István Hatvani Arhivat în , la Wayback Machine. la Universitatea Saint Andrews, Scoția
  13. ^ Von Kempelen, Wolfgang, Mechanismus Der Menschlichen Sprache Nebst Beschreibung Seiner Sprechenden Maschine, Austria: Stuttgart-Bad Cannstatt, 1970
  14. ^ Wolfgang von Kempelen: Der Mechanismus der menschlichen Sprache. / The Mechanism of Human Speech.: Kommentierte Transliteration & Übertragung ins Englische / Commented Transliteration & Translation into English. Herausgegeben von / Edited by Fabian Brackhane, Richard Sproat & Jürgen Trouvain; Dresden 2017 (Online-Version).
  15. ^ Dudley, Homer & Tarnoczy, T.H., The Speaking Machine of Wolfgang Von Kempelen. The Journal of the Acoustical Society of America, Vol 22, No 2, March 1950: pp 151–166.
  16. ^ Stefan Both - Secretul automatului de șah: cea mai mare șmecherie din istoria tehnologiei. Ungurul care a inventat aparatul de șah care l-a bătut și pe Napoleon, Adevărul.ro. Adus la 5 mai 2015. Accesat la 27 martie 2019
  17. ^ Bradley Ewart (). Chess, man vs. machine. A S Barnes & Co. ISBN 0-498-02167-X. 
  18. ^ Professor Thomas L Hankins; Robert J. Silverman (). Instruments and the Imagination. ISBN 978-0-691-02997-9. 
  19. ^ Feng-hsiung Hsu (). Behind Deep Blue: Building the Computer that Defeated the World Chess Champion. ISBN 978-0-691-09065-8. 
  20. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Istorie detaliată a Universității de Tehnologie și Economie din Budapesta Arhivat în , la Wayback Machine. (în engleză și maghiară)
  22. ^ Beolens, Bo; Watkins, Michael; Grayson, Michael (2011). The Eponym Dictionary of Reptiles. Baltimore: Johns Hopkins University Press. xiii + 296 pp. ISBN: 978-1-4214-0135-5. ("Kitaibel", p. 142).
  23. ^ Veler, Ana (noiembrie 2008). „Nymphaea lotus up north, naturally”. Water Gardeners International. București, România. 3 (4). Accesat în . 
  24. ^ von Reichenstein, F.J.M. (). „Versuche mit dem in der Grube Mariahilf in dem Gebirge Fazeby bey Zalathna vorkommenden vermeinten gediegenen Spiesglanzkönig”. Physikalische Arbeiten der einträchtigen Freunde in Wien (în German). 1783 (1.Quartal): 63–69. 
  25. ^ Diemann, Ekkehard; Müller, Achim; Barbu, Horia (). „Die spannende Entdeckungsgeschichte des Tellurs (1782–1798) Bedeutung und Komplexität von Elemententdeckungen”. Chemie in unserer Zeit (în German). 36 (5): 334–337. doi:10.1002/1521-3781(200210)36:5<334::AID-CIUZ334>3.0.CO;2-1. 
  26. ^ Weeks, Mary Elvira (). „The discovery of the elements. VI. Tellurium and selenium”. Journal of Chemical Education. 9: 474. Bibcode:1932JChEd...9..474W. doi:10.1021/ed009p474. 
  27. ^ Tibor Weszely – Farkas Bolyai, omul și matematicianul, Editura Științifică, București, 1974 traducere a Bolyai Farkas a matematikus, București: Tudományos Könyvkiadó, 1974. OCLC 6915119
  28. ^ A. Todea, F. Maria, M. Avram, Oameni de știință mureșeni - Dicționar biobibliografic, CJ Mureș Biblioteca Județeană Mureș, tipografia Mediaprint SRL, 2004
  29. ^ Barna Szénássy – Bolyai Farkas (1775–1856), Budapest : Akadémiai Kiadó, 1975.
  30. ^ Benkő Samu: Confesiunile lui Bolyai János, Monografie, Editura Kriterion, București, 1976
  31. ^ Elemér Kiss: Mathematical gems from the Bolyai chests. János Bolyai's discoveries in number theory and algebra as recently deciphered from his manuscripts. Translated by Anikó Csirmaz and Gábor Oláh. Akadémiai Kiadó, Budapest; TypoTeX, Budapest, 1999. 200 pp. ISBN 963-05-7563-9;
  32. ^ Vezi
  33. ^ Spălarea mâinilor înaintea intervențiilor chirurgicale.
  34. ^ Asepsie - Metodă de sterilizare a instrumentelor chirurgicale, a sălii de operație etc. cu ajutorul căldurii, ultrasunetelor, Dexonline.ro
  35. ^ Alexandr Mihailovici Prohorov - Ungaria , în Marea Enciclopedie Sovietică, ed. a III-a, 1969-1978.
  36. ^ Thompson, Silvanus P., ed. (). Electricity and magnetism, translated from the French of Amédée Guillemin. London: MacMillan. 
  37. ^ Heller, Augustus (aprilie 1896). „Anianus Jedlik”. Nature. Norman Lockyer. 53 (1379): 516. Bibcode:1896Natur..53..516H. doi:10.1038/053516a0. Accesat în . 
  38. ^ „Technology and Applications Timeline”. Electropaedia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Thein, M. (). „Elektrische Maschinen in Kraftfahrzeugen” [Electrical machinery in motor vehicles] (PDF) (în German). Zwickau: Falkutat der Kraftfahrzeugen. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  40. ^ „Elektrische Chronologie”. Elektrisiermaschinen im 18. und 19. Jahrhundert – Ein kleines Lexikon [Electrical machinery in the 18th and 19th centuries – a small thesaurus] (în German). University of Regensburg. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „History of Batteries (and other things)”. Electropaedia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Simon, Andrew L. (). Made in Hungary: Hungarian contributions to universal culture. Simon Publications. p. 207. ISBN 0-9665734-2-0. 
  43. ^ „Ányos Jedlik biography”. Hungarian Patent Office. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Augustus Heller (). „Anianus Jedlik”. Nature. Norman Lockyer. 53 (1379): 516. Bibcode:1896Natur..53..516H. doi:10.1038/053516a0. 
  45. ^ Mikulas Teich, Roy Porter: The Industrial Revolution in National Context: Europe and the USA (page: 266.)
  46. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „SZTNH”. Mszh.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ „Puskás, Tivadar”. Omikk.bme.hu. Accesat în . 
  49. ^ „Welcome hunreal.com - BlueHost.com”. Hunreal.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ Alvin K. Benson (). Inventors and inventions Great lives from history Volume 4 of Great Lives from History: Inventors & Inventions. Salem Press. p. 1298. ISBN 9781587655227. 
  51. ^ „Biodata”. Arhivat din original la . 
  52. ^ „Szellemi Tulajdon Nemzeti Hivatala”. Szellemi Tulajdon Nemzeti Hivatala. Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Biodata”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ „Puskás, Tivadar”. www.omikk.bme.hu. 
  55. ^ „Biodata”. Arhivat din original la . 
  56. ^ a b „Biography of Otto Titusz Blathy”. Incredible People. Accesat în . 
  57. ^ a b „IEC – Techline Otto Blathy, Miksa Déri, Károly Zipernowsky”. Iec.ch. Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ „» Otto Titusz Blathy Biography - World Famous Biographies- Biographies of famous people : Famous People biography”. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  59. ^ Eugenii Katz. „Blathy”. People.clarkson.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ Rigden, John S.; Stuewer, Roger H. (). The Physical Tourist: A Science Guide for the Traveler. Springer. ISBN 978-3-7643-8933-8. 
  61. ^ „Donát Bánki”. Scitech.mtesz.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ „Inspirator and Pulverizer”. 
  63. ^ George Washington Pierce: Principles of wireless telegraphy (Principiile telegrafiei fără fir), McGraw-Hill book company, New York, 1910, p. 114. (Photo of rotary capacitor of Korda).
  64. ^ Andrew L. Simon (). Made in Hungary: Hungarian Contributions to Universal Culture. Simon Publications LLC. p. 264. ISBN 978-0-9665734-2-8. [nefuncțională]
  65. ^ Francis S. Wagner (). Hungarian Contributions to World Civilization. Alpha Publications. p. 67. ISBN 978-0-912404-04-2. 
  66. ^ C.W. Kreidel (). Organ für die fortschritte des eisenbahnwesens in technischer beziehung. p. 315. 
  67. ^ Elektrotechnische Zeitschrift: Beihefte, Volumes 11-23. VDE Verlag. . p. 163. 
  68. ^ L'Eclairage électrique, Volume 48. . p. 554. 
  69. ^ Ford Richardson, Bryan (). Henry's lieutenants. Wayne State University Press. p. 123. ISBN 978-0-8143-3213-9. 
  70. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ http://www.ctie.monash.edu.au/hargrave/tihanyi.html
  72. ^ Tihanyi, Katalin, "Kalman Tihanyi's plasma television, invented in the 1930s. Introduction to the article written by Julius Horvath." Arhivat în , la Wayback Machine. MTESZ SCITECH, 2007-01-16, retrieved 2009-05-30.
  73. ^ Contribuția Ungariei la cultura mondială (cu invenții) Arhivat în , la Archive.is, Ambasada Ungariei de la Damasc, în Siria
  74. ^ „Imre Bródy (1891-1944)”. Corvinus Library: Hungarian History. Hungary.Network. Accesat în . 
  75. ^ Gunston, Bill (). The Development of Jet and Turbine Aero Engines, 4th Edition. Sparkford, Somerset, England, UK: Patrick Stephens, Haynes Publishing. ISBN 0-7509-4477-3. 
  76. ^ Gunston, Bill (). World Encyclopedia of Aero Engines, 5th Edition. Phoenix Mill, Gloucestershire, England, UK: Sutton Publishing Limited. ISBN 0-7509-4479-X. 
  77. ^ Gowing, Margaret (). Britain and Atomic Energy, 1935–1945. London: Macmillan Publishing. OCLC 3195209. 
  78. ^ Hargittai, István (). The Martians of Science: Five Physicists Who Changed the Twentieth Century. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-517845-6. OCLC 62084304. 
  79. ^ Hewlett, Richard G.; Anderson, Oscar E. (). The New World, 1939–1946 (PDF). Physics Today. 15. University Park: Pennsylvania State University Press. p. 62. Bibcode:1962PhT....15l..62H. doi:10.1063/1.3057919. ISBN 978-0-520-07186-5. OCLC 637004643. 
  80. ^ Lanouette, William; Silard, Bela (). Genius in the Shadows: A Biography of Leo Szilárd: The Man Behind The Bomb. New York: Charles Scribner's Sons. ISBN 978-0-684-19011-2. 
  81. ^ Endre Mester, B.Szende u.a.: The effect of laser beams on the growth of hair in mice. In: Radiobiol Radiother. 9/1968, S.621-626
  82. ^ Endre Mester: Über die Wirkung von Laserstrahlen auf die Bakterienphagozytose der Leukozyten. In: Acta biol. Med. germ. 21/1968, S.317-324
  83. ^ Endre Mester: Clinical application of laser beams. In: Lyon Chir. 65/1969, S.335-345
  84. ^ Endre Mester: Effect of laser rays on muscle fibre regeneration. In: Acta Chir. Acad. Sci. Hung. 13/1972, S.315-324
  85. ^ Endre Mester: Laser - induced stimulation of the vascularisation of the healing wound. In: Separat.Exp. 30/1974, S.341-345
  86. ^ Clow, David (iulie 2015). „The difference it made: Building a car for the Moon”. RocketSTEM (13): 8. 
  87. ^ William Fotheringham (). Fotheringham's Sporting Pastimes. Anova Books. p. 50. ISBN 1-86105-953-1. 
  88. ^ Europa Interview with Ernő Rubik Arhivat în , la Wayback Machine. Retrieved 5 May 2014
  89. ^ „LiTraCon European Patent”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  90. ^ Varkonyi, P.L., Domokos, G. (). „Mono-monostatic bodies: the answer to Arnold's question” (PDF). The Mathematical Intelligencer. 28 (4): 34–38. doi:10.1007/bf02984701. 
  91. ^ Knight's Cross for the Gömböc, Gömböc for Arnold Arhivat în , la Wayback Machine.. Moscow, 20 august 2007. Gomboc.eu.
  92. ^ Freiberger, Marianne (mai 2009). „The story of the gömböc”. Plus magazine. 
  93. ^ Varkonyi, P.L.; Domokos, G. (). „Static Equilibria of Rigid Bodies: Dice, Pebbles, and the Poincare-Hopf Theorem”. Journal of Nonlinear Science. 16 (3): 255. doi:10.1007/s00332-005-0691-8. 
  94. ^ „History of the Library”. National Széchényi Library. Accesat în . 
  95. ^ „Semantic web - NektarWiki”. 
  96. ^ "Lénárd Fülöp (1862–1947)". Sulinet (în maghiară). Archived from the original on 2007-11-16.
  97. ^ „Premiul Nobel pentru Fizică 1905”. Accesat în . 
  98. ^ Robert Bárány[nefuncțională], 20 martie 2008, Jurnalul Național
  99. ^ Kyle, R. A.; Shampo, M. A. (2000). "Albert Szent-Györgyi--Nobel laureate". Mayo Clinic Proceedings. 75 (7): 722. doi:10.4065/75.7.722. PMID 10907388
  100. ^ Levi, H. (). „George von Hevesy memorial lecture. George Hevesy and his concept of radioactive indicators--in retrospect”. European Journal of Nuclear Medicine. 1 (1): 3–10. doi:10.1007/BF00253259. PMID 797570. 
  101. ^ Ostrowski, W. (). „George Hevesy inventor of isotope methods in biochemical studies”. Postepy biochemii. 14 (1): 149–153. PMID 4870858. 
  102. ^ Dal Santo, G. (). „Professor George C. De Hevesy. In reverent memory”. Acta isotopica. 6 (1): 5–8. PMID 4865432. 
  103. ^ „George De Hevesy”. Triangle; the Sandoz journal of medical science. 91: 239–240. . PMID 14184278. 
  104. ^ Weintraub, B. (aprilie 2005), „George de Hevesy: Hafnium and Radioactive Traces; Chemistry”, Bull. Isr. Chem. Soc. (18): 41–43 
  105. ^ Georg von Békésy - Premiul Nobel pentru Medicină 1961[nefuncțională], 15 noiembrie 2008, Alexandra Zotta, Jurnalul Național
  106. ^ Premiile Nobel în 1963, nobelprize.org
  107. ^ Hubbard, Arthur T. (). The Handbook of Surface Imaging and Visualization. CRC Press, Inc. ISBN 0-8493-8911-9. 
  108. ^ Ash, Eric A. (). „Dennis Gabor, 1900–1979”. Nature. 280 (5721): 431–433. Bibcode:1979Natur.280..431A. doi:10.1038/280431a0. PMID 379651. 
  109. ^ Gabor, Dennis (1944). The electron microscope : Its development, present performance and future possibilities. London. Format:ISBN missing
  110. ^ Gabor, Dennis (1963). Inventing the Future. London : Secker & Warburg. Format:ISBN missing
  111. ^ Gabor, Dennis (1970). Innovations: Scientific, Technological, and Social. London : Oxford University Press. Format:ISBN missing
  112. ^ Gabor, Dennis (1972). The Mature Society. A View of the Future. London : Secker & Warburg. Format:ISBN missing
  113. ^ Gabor, Dennis; and Colombo, Umberto (1978). Beyond the Age of Waste: A Report to the Club of Rome. Oxford : Pergamon Press. Format:ISBN missing
  114. ^ "Nobel Laureate John C. Harsanyi, UC Berkeley economist and game theory pioneer, dies at 80", HAAS News, UC at Berkeley
  115. ^ Premiul Nobel pentru Chimie în 1994, nobelprize.org
  116. ^ Premiul Nobel pentru Literatură în 2002, nobelprize.org
  117. ^ Friedman, Sally (). „Nobel Prize winner's discovery helps save longtime physician friend”. Burlington County Times. phillyBurbs.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  118. ^ Nobel citation
  119. ^ Avram Hershko & Aaron Ciechanover, 2004 Nobel in Chemistry Arhivat în , la Wayback Machine. – A web article

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Știința_și_tehnologia_în_Ungaria&oldid=16525395