Philipp Lenard
.svg){kind=small}
Philipp Eduard Anton von Lenard (n. , Pozsony, Imperiul Austriac – d. , Lauda-Königshofen, Baden-Württemberg, Germania) a fost fizician german, profesor universitar la Breslau (Wrocław) și la Heidelberg, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905, pentru munca sa în domeniul razelor catodice.[18]
Biografie
modificarePhilipp Lenard s-a născut la Pressburg (astăzi Bratislava, Slovacia), Austro-Ungaria, pe 7 iulie 1862. A studiat cu Bunsen și Helmholtz, și a obținut doctoratul în anul 1886 la Universitatea Heidelberg. După posturile de la Aachen, Bonn, Breslau, Heidelberg (1896-1898), și Kiel (1898-1907), revine la Universitatea din Heidelberg în 1907.
Philipp Lenard a studiat comportamentul în aer, în afara tubului, a gazelor ionizate. A cercetat fotoelectricitatea, fosforescența și radiațiile catodice (radiațiile Lenard). A demonstrat că electronii pot străbate straturi relativ groase de substanță solidă, dovedind structura lacunară a atomilor. În cercetările sale a utilizat un tub de raze catodice precursor al tubului cu raze X[19]. În anul 1905 a primit Premiul Nobel.
Ideologii nazismului din Germania au susținut că teoria relativității este indisolubil legată de materialism și marxism.[20] Cel mai notabil dintre ei a fost Lenard.[20] Lenard devenise șeful Deutsche Physik („fizica ariană”), filosofie a științei care respingea contribuțiile lui Albert Einstein și ale altor fizicieni evrei drept „fizică evreiască”.[21] El nu i-a iertat niciodată lui Einstein faptul că a descoperit mecanismul efectului fotoelectric, pe care Lenard îl detectase experimental, dar nu putuse să-l explice teoretic.[21]
Lenard a denumit teoriile lui Einstein „fraudă evreiască”.[22] Lenard ura în special fizica bazată pe matematică avansată.[23] Lenard, în special și în general fizicienii experimentaliști ai acelui timp nu înțelegeau matematica avansată.[24] Ei își descriau observațiile din laborator în proză, mai degrabă decât matematic.[24]
Note
modificare- ^ Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ a b c Genealogia matematicienilor, accesat în
- ^ a b Genealogia matematicienilor
- ^ The Nobel Prize in Physics 1905 (în engleză), Fundația Nobel, accesat în
- ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ (PDF) https://books.ub.uni-heidelberg.de/heibooks/reader/download/840/840-4-95083-1-10-20210916.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ The British journal of radiology
- ^ Franklin Institute
- ^ Prof. Dr. Philipp Lénard (în slovacă), accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Philipp Lenard, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Philipp Lenard, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Philipp Lenard, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Philipp Eduard Anton von Lenard, Find a Grave, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Philipp Lenard”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://jelesnapok.oszk.hu/prod/unnep/lenard_fulop_szuletesnapja__1862_fizikai_nobeldij_1905 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Premiul Nobel pentru Fizică 1905”. Accesat în .
- ^ Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 2001, vol IV, pag. 74
- ^ a b Frank, Philipp () [1947]. Einstein, His Life and Times (în engleză). Knopf Doubleday Publishing Group. p. 35. ISBN 978-0-307-83136-1. Accesat în .
Objective real space devoid of material properties, motion divorced from matter, are metaphysical phantoms that sooner or later have to be expelled from the physical picture of the world.… The historic service rendered by Einstein was the criticism of the old metaphysical conceptions of space and time.… In Einstein's theory space-time is an inseparable property of matter itself. Such is the basic idea of Einstein's general theory of relativity. The idealistic conception of space-time as a category of thought is swept away.… Before us is the first outline, still far from perfect, of the dialectical materialistic understanding of space and time. Once again dialectical materialism has triumphed.
- ^ a b „The Nobel Prize in Physics 1905”. NobelPrize.org. . Accesat în .
- ^ Galison, Peter L.; Holton, Gerald; Schweber, Silvan S. (). Einstein for the 21st Century: His Legacy in Science, Art, and Modern Culture. Princeton University Press. p. 12. ISBN 978-0-691-17790-8. Accesat în .
- ^ Bader, Rolf (). How Music Works: A Physical Culture Theory. Springer Nature. p. 248. ISBN 978-3-030-67155-6. Accesat în .
- ^ a b Hillman, Bruce J.; Ertl-Wagner, Birgit; Wagner, Bernd C. (). The Man Who Stalked Einstein: How Nazi Scientist Philipp Lenard Changed the Course of History. Rowman & Littlefield. p. xvi. ISBN 978-1-4930-1569-6. Accesat în .
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- en Biografie Nobel
- en despre razele catodice
- en Tubul de raze catodice Arhivat în , la Wayback Machine.