Imre Kertész

scriitor maghiar
Medalia Premiului Nobel
Imre Kertész Nobel prize medal.svg
Imre Kertész (1929-) Hungarian writer II. by Csaba Segesvári.JPG
Imre Kertész la Universitatea din Szeged în 2007
Date personale
Născut (90 de ani)
Budapesta, Ungaria
Decedat (86 de ani)[5][6][7][8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Budapesta, Ungaria[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboala Parkinson Modificați la Wikidata
NaționalitateFlag of Hungary.svg maghiar
CetățenieFlag of Hungary.svg Ungaria Modificați la Wikidata
Etnieevrei Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, traducător
Limbilimba maghiară[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăproză
Operă de debutSorstalanság
în românește: „Fără destin
Opere semnificativeFără destin
Altcineva
Kadis pentru copilul nenăscut
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[2][3][4]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Premiul Kossuth
Premiul Herder
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]
Medalia Ernst Reuter[*]
Literaturpreis des Landes Brandenburg[*]
Sándor Márai Prize[*]
premiul Milán Füst[*]
Premiul Tibor Déry[*]
Premiul Friedrich-Gundolf[*]
Order of Saint Stephen of Hungary[*]
Grand Cross of the Order of Merit of Hungary[*]
Adelbert von Chamisso Prize[*]
Medalia Goethe[*]
Honorary doctor of the Free University of Berlin[*]
premiul Jean Améry[*]
Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung[*]
Marion-Samuel-Preis[*]  Modificați la Wikidata
Premiul Nobel pentru Literatură, 2002
Prezență online

Imre Kertész (n. 9 noiembrie 1929, Budapesta - d. 31 martie 2016, Budapesta) a fost un scriitor, romancier, jurnalist, traducător maghiar de religie iudaică, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2002. A trăit în ultimii ani ai vieții la Berlin și la Budapesta.

ViațaModificare

La vârsta de 14 ani a fost deportat în lagărele de concentrare Auschwitz-Birkenau și Buchenwald. A debutat ca scriitor în 1975, fiind practic ignorat. Nu a mai publicat până în anul 1988. După căderea comunismului romanul său de debut a fost tradus în limba germană și în alte limbi europene, cartea suscitând interesul cititorilor occidentali.

Critica la adresa Universității Babeș-BolyaiModificare

Kertész a scris în mod obișnuit la ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Într-un text publicat pe 22 februarie 2006, Kertész a lansat un virulent atac la adresa universității de stat din Cluj, pe care a numit-o „Institutul lui Ceaușescu” și „o relicvă a epocii național-comuniste”. Învățământul în limba maghiară la universitatea din Cluj a cunoscut o severă restrângere în timpul dictaturii ceaușiste încheiate în 1989. Într-o petiție lansată în 2006 împreună cu fizicianul Peter Hantz și adresată președintelui României, primului ministru al României și președintelui Comisiei Europene, Kertész a cerut înființarea unei universități maghiare de stat, separată, la Cluj.

BibliografieModificare

  • Fără destin - roman de debut (1975)

OperăModificare

În limba română au apărut până în acest moment 4 scrieri ale autorului:

  • Fără destin, editura EST, 2003
  • Altcineva. Cronica schimbărilor, Editura Humanitas, 2004,
  • Drapelul englez, Editura Humanitas (cartea de pe noptieră, 67), 2004;
  • Kadiș pentru copilul nenăscut, Editura EST, 2005.

Tot editura EST promite să editeze volumele Eșecul și Lichidarea[12].

În 2005 romanul Fără destin a fost ecranizat în regia lui Lajos Koltai. Kertész consideră acest film mai autobiografic decât cartea ce i-a stat la bază.

ReferințeModificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2002/press.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Academia Literară Digitală Ungară 
  4. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b http://www.hirado.hu/2016/03/31/meghalt-kertesz-imre/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Imre Kertész, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ Imre Kertész, Discogs, accesat în  
  8. ^ Imre Kertész, Filmportal.de, accesat în  
  9. ^ Imre Kertesz, Munzinger-Archiv, accesat în  
  10. ^ Imre Kertész, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  11. ^ Imre Kertész, Autoritatea BnF 
  12. ^ O exegeză a acestui roman a propus-o scriitorul Norman Manea, în studiul Tatuajul lui Schlemihl, în volumul Plicuri și portrete, Polirom, 2004, pag. 437-446.

Legături externeModificare