Wikipedia

Terapie cu laser rece

realizată prin intermediul laserului - deci a unei lumini monocromatice și coerente
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Terapia cu laser rece (denumită și Terapie cu laser de nivel scăzut) se referă la o metodă de tratament medical uman și/sau veterinar care este realizată prin intermediul laserului - deci a unei lumini monocromatice și coerente. Scopul invocat al terapiei este reducerea durerii, grăbirea procesului de vindecare și combaterea inflamărilor. Efectul benefic nu au fost dovedit încă de studii medicale, cercetări medicale legate de acest subiect aflându-se de mai mult timp în curs de desfășurare.

Terapie cu laser rece

Denumiri multiple

modificare

Terapia cu laser rece este cunoscută în lumea medicală sub diverse denumiri. Pe lângă vechiul nume Terapie softlaser (tradus liber, laser blând/ușor), sunt folosiți termeni precum Terapie cu laser de nivel scăzut (LLLT, prescurtare în engleză), Biostimulare cu laser și Biomodulare laser. Numele de Terapie cu laser cu nivel scăzut este și el derutant, pentru că terapia se poate face și cu laser de înaltă capacitate. De aceea, unii oamenii de știință din acest domeniu utilizează numele de Fototerapie prin laser, deși, chiar și în literatura științifică, acest nume nu s-a impus încă peste tot.

Istoric

modificare

Primele utilizări medicale au existat deja la doar câțiva ani după inventarea laserului în 1960. Astfel, în anul 1960 Endre Mester a cercetat la Universitatea Semmelweis din Budapesta influența radiației laser asupra țesutului, în special cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr.

Rezultatele experimentelor sale le-a interpretat anume, că laserul examinat nu a avut niciun efect cancerigen, ci că părul cobailor tratați s-a regenerat evident mai repede decât în grupul de control. În experimente următoare ar fi descoperit chiar o epitelizare mai bună a unor răni greu de vindecat. Mester a publicat rezultatele sale începând cu 1967 în mai multe publicații. Aceste studii sunt văzute de unii autori astăzi ca un punct de pornire și o primă dovadă a Terapiei cu laser rece, însă o propagare științifică a experimentelor sale sau chiar o ulterioară verificare experimentală a acestora nu exista până acum.[1][2][3][4][5]

Mecanismul de acțiune

modificare

Procesele fotochimice pe care o radiație laser le provoacă în celule vii sunt obiectul a numeroase speculații științifice și pseudoștiințifice, acestea fiind încă neelucidate.

Protagoniștii acestei mișcări presupun că o importanță centrală o are influența radiației laser asupra mitocondriilor. Aceste organite celulare sunt în principal răspunzătoare de a-i pune celulei la dispoziție energie sub formă de adenozintrifosfat(ATP). Acest lucru are loc în lanțurile respiratoare ce se găsesc în membrana celulară internă, care sintetizează ATP prin mai multe reacții redox din adenosindifosfat (ADP) și fosfor.

Karu și alți autori ar fi găsit chiar și un mecanism [6][7][8], care prin absorbție se prinde direct de pigmenții accesori ai lanțului respirator și care prin diferite procese precum stimularea de flavonă-dehidrogenază și de citocromoxidază [9] duce la o directă activare a lanțului respirator [10][11] și pe drumul stimulării de porfirină [12] prin generarea de oxigen, urmată de oxidarea NADH-ului (nicotinamid adenin dinucleotid redus)[13][14]; astfel, prin activarea lanțului respirator, asociat reacțiilor menționate anterior[15][16][17] s-ar induce în final o sinteză a ATP-ului mai crescută decât în mod normal.[6][7][8]

Astfel, prin sinteza ATP stimulată de radiația laser și condusă de enzima numită sintează-ATP ar fi provocată o creștere a energiei celulare în forma ATP de până la 400%.[18] ATP-ul ar fi astfel transmis de către mitocondrii mai departe în citoplasma înconjurătoare, ar crește stocul de ATP al celulei și ar stimula prin aceasta un rând de procese celulare. Totodată, un important proces chimic ar fi activarea pompei de sodiu și potasiu[16][19][20][21][22][23][24], care are o influență esențială asupra stabilizării potențialului de membrană al celulei [25] și astfel asigură spre exemplu o funcție importantă a celulelor pentru stimularea și transmiterea mai departe a durerii.

O altă consecință esențială a concentrației ridicate de ATP este activarea sintezei ADN și ARN.[26][27][28][29][30][31] și prin asta intensificarea procesului de mitoză[22][32] care are o influență esențială asupra capacității de regenerare a țesutului.[33][34][35][36]

Al treilea efect fundamental pe care radiația laser ar trebui să îl exercite asupra țesutului ar fi un efect antiinflamator.[37][38][39][40][41] Aceasta se bazează pe diferite mecanisme, astfel ar fi stimulată microcirculația arterială și venoasă, care transportă mai multe leucocite și macrofage în țesutul afectat de radiația laser.[42][43][44] Mai mult decât atât, ar fi stimulată fagocitoza leucocitelor și macrofagelor.[34][45][46][47] În afară de asta ar fi stimulată dezvoltarea de anticorpi.[48][49][50][51][52] iar prin eliberarea redusă de granulații citoplasmatice din celulele mast se diminuează tendința de inflamare.[37]

Pe lângă aceste mecanisme de efect principale, ar mai exista un rând de alte efecte de care se pretinde că ar fi dovedite. Astfel ar fi interesant, ca la bacterii, prin lezarea membranei celulare și inhibarea enzimelor bacteriene, generarea radicalilor liberi de oxigen poate duce la o puternică inhibare.[53][54][55][56][57]

Utilizare

modificare

Recomandările de utilizare se îndreaptă/se concentrează mai ales spre inflamațiile pielii și a mucoaselor, precumm și fenomene de uzură, inflamare ale organelor de locomoție și încheieturi, cât și împotriva alergiilor (ca de exemplu: alergie la praful de casă, la părul de animale, la polen).

Nu există vreo formă de uzilizare standardizată pentru terapia cu laser rece. La fel cum performanța aparatelor variază, și parametrii de utilizare sunt diferiți de la terapeut la terapeut. Aparatura cu laser rece se află printre altele în cabinetele ortopezilor (mai ales a medicilor sportivi) și al medicilor O.R.L.

Tratamentul cu laser rece este cunoscut ca nedureros și fără afecte adverse.

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare

Note

modificare
  1. ^ Endre Mester, B.Szende u.a.: The effect of laser beams on the growth of hair in mice. In: Radiobiol Radiother. 9/1968, S.621-626
  2. ^ Endre Mester: Über die Wirkung von Laserstrahlen auf die Bakterienphagozytose der Leukozyten. In: Acta biol. Med. germ. 21/1968, S.317-324
  3. ^ Endre Mester: Clinical application of laser beams. In: Lyon Chir. 65/1969, S.335-345
  4. ^ Endre Mester: Effect of laser rays on muscle fibre regeneration. In: Acta Chir. Acad. Sci. Hung. 13/1972, S.315-324
  5. ^ Endre Mester: Laser - induced stimulation of the vascularisation of the healing wound. In: Separat.Exp. 30/1974, S.341-345
  6. ^ a b Tiina Karu: Molecular mechanism of the therapeutic effect of low - intensity laser irradiation. In: Lasers Life Sci. 2/1988, S.53-74
  7. ^ a b Tiina Karu: Mechanisms of Low-Power Laser Light Action on cellular Level. In: Simunovic Z.8ed): Lasers in Medicine and Dentristry.AKD, Zagreb 2000, S.97-125
  8. ^ a b Lutz Wilden, R.Karthein: Zur Wirkung von Low Level Laser Strahlung auf den zellulären Energietransfer. In: Laser Med. 15/1999, S.33-39
  9. ^ O.A.Tiphlova, Tiina Karu: Role of primary photoacceptors in low-power laser effects:action of He-Ne Laser radiation on bacteriophage T4 - Escherichia coli interaction. In: Lasers Surg.Med. 9/1989, S. 67-69
  10. ^ Tiina Karu: Photobiology of low-power laser effects In: Health Phys. 56/1989, S.691-704
  11. ^ Tiina Karu u.a.: Absorption measurements of a cell monolayer relevant to phototherapy: Reduction of cytochrome c oxidase under near IR radiation. In: J. of photochemistry and Photobiology. 81/2005, S.98-106
  12. ^ H.R. Friedmann u.a.: A possible Explanation of laser-induced stimulation and damage of cell cultures. In: J.Photochem.Photobiol 11/1991, D.87-95
  13. ^ S.Pasarella u.a.: Certain features of the effect of NADH irradiation by Helium-Neon Laser on the activities of different lactat dehydrogenases:Constancy of effect with time and energy-dose dependence. In: Bull.Mol.Bio.Med. 7/1982, S.25-33
  14. ^ S.Pasarella u.a.: Increase in the ADP / ATP exchange in the rat liver mitochondria irradiated in vitro by Helium-Neon Laser. In: Biochem. Biophys. Res. Comm. 156/1988, S. 978-986
  15. ^ R.Lubart u.a.: Effects of visible and near-infrared lasers on cell cultures. In: J.Photochem.Photobiol 12/1992, S.305-310
  16. ^ a b Tiina Karu, N.I.Afanasyeva: Cytochrome oxidase as primary photoacceptor for cultured cells in visible and near IR regions. In: Dokl.Akad.Nauk.-Dokl.Biophys. Moskau 342/1995, S.693-695
  17. ^ O.Bergsmann: Low-Level-Laser (LLL) und Regulationstherapie. In: IMF - Agenda für Ganzheitsmedizin, Risch-Rotkreuz 1999
  18. ^ U.Warnke: Mitochondrien im Zellstoffwechsel. Wie Licht-Energie zu Zell-Energie wird. In: Ärztl. Praxis 24/1987, S.3039-3040
  19. ^ I. Szundi u.a.: Near-infrared timeresolved optical absorption studies of the reaction of fully Cytochrome c oxidase with dioxygen In: Biochem. 40/2001, S.2332-2339
  20. ^ Tiina Karu: The Science of Low Power Laser Therapy. In: Gordon and Breach, London 1998.
  21. ^ Tiina Karu: Primary and secondary mechanisms of action of visible-to-near IR radiation on cells. In: Photochem.Photobiol, 29/1999, S.1-17
  22. ^ a b Tiina Karu: Mechanisms of Low-Power Laser Light Action on cellular Level In: Lasers in Medicine and Dentistry.Zagreb 2000, S.97-125
  23. ^ Tiina Karu u.a.: Photobiological modulation of cell attachment via cytochrome c oxidase. In: Photochem.Photobiol.Sci. 3/2004, S.211-116
  24. ^ Tiina Karu u.a.: ASbsorpttion measurements of a cell monolayer relevant to phototherapy: Reduction of cytocrome c oxidase under near IR radiation. In: J. of Photochemistry and Photobiology. 81/2005, S.98-106
  25. ^ G.Danhof: Biological effects of the laser beam. In: Lasers in Medicine and Dentistry, Zagreb 2000, S.127-152
  26. ^ M.Dyson, S.Young: Effect of laser therapy on wound contraction and cellularity an mice. In: Lasers Med.Sci. 1/1982, S.125-130
  27. ^ Tiina Karu: Molecular mechanism of the therapeutic effect of low-intensity laser irradiation. In: Lasers Life Sci. 2/1988, S.53-74
  28. ^ E.Iliev: Softlaser in der Dermatologie. In: Edition SVESA München 1988
  29. ^ V.Manteifel u.a.: Activation of transcription in lymphocytes after exposure to a He-Ne laser. In: Mol.Biol. 24/1990, S.860-867
  30. ^ G.Danhof: Lasertherapie in der Sportmedizin und Orthopädie. In: WBV Biologisch - Medizinische Verlagsgesellschaft. Schondorf 1993
  31. ^ G.Danhof: Biological effects of the laser beam. In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000, S.127-152
  32. ^ O.A. Tiphlova und Tiina Karu: Role of primary photoacceptors in low-power laser effects: action of He-Ne Laser radiation on bacteriophage T4 - Escheria coli interaction. In: Lasers Surg.Med. 9/1989, S.67-69
  33. ^ N.Ben-Dov. u.a.: Low-energy laser irradiation affect satellite cellproliferation and differentiation in vitro. In: Biochem.Biophys.Acta. 3/1999, S.372-380
  34. ^ a b A.Mester u.a.: Open wound healing - bed sores, ulcus cruris, burns - with systemic effects of LLLT. In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000
  35. ^ V.d.Veen, P.Lievens: Low level laser therapy (LLLT): the influence on the proliferation of fibroblasts and the Influence on the regeneration process of lymphatic, muscular and cartilage tissue. In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000, S.187-217
  36. ^ L.Yan u.a.: Effects of some anaesthetics on wound healing:laser biomodulation mechanismus. In: Lasers Surg.Med.Suppl. 13/2001, S.9
  37. ^ a b A. Honmura u.a.: Therapeutic effect of Ga-AL-As diode laser irradiation in experimentally induced inflammation in rats. In: Lasers Surg.Med. 12/1992, S.441-449
  38. ^ M.A.Trelles u.a.: LLLT vivo effects on mast cells In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000, S.169-186
  39. ^ G.Danhof: Biological effects of laser beam. In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000, S.127-152
  40. ^ Z.Simunovic: The healing of post-operative Wounds with LLLT. In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000, S.245-250
  41. ^ R.Martin: Electroterapia en Fisioterapia. In: Editorial Medica Panamericana. S.A. Buenos Aires-Madrid 2004
  42. ^ P.Lievens: The effect of I.R. Laser irradiation on the vasomotricity of the lymphatic system. In: Lasers Med.Sci.. 6/1991, S.189-191
  43. ^ N.Zhevago u.a.: Changes of some cytokine ratio in human circulating blood as a mechanism of antiinflammatory effect of visible polarized light. In: Book of abstract of the 8.th International Congress of the European Medical Laser Association (EMLA). Moskau 2001, S.157
  44. ^ A.Vacek u.a.: Increase in the capacity of bone marrow exposed to He-Ne Laser radiation for growth of GM-CFC colonies in vitro. In: Folia Biol. 36/1990, S.65-70
  45. ^ T.Berki: Effect of low-power continuous-wave He-Ne laser irradiation on in vitro cultured lymphatic cell lines and macrophages. In: Stud.Biophys. 105/1985, S.141-148
  46. ^ Tiina Karu u.a.: Helium-Neon-laser-induced respiratory burst of phagocytic cells. In: Lasers Surg.Med. 9/1989, S.585-588
  47. ^ E.Mester: Auswirkungen direkter Laserbestrahlung auf menschliche Lymphozyten. In: Arch.Dermatol.Res. 263/1978, S.241-244
  48. ^ A.Prohonchukow: The mechanism of the therapeutic action of the radiation from a He-Ne-Laser. In: Stomatologiya 4/1980, S.80-84
  49. ^ V.Tsybulyak u.a.: Reflexotherapy for analgesie and treatment of infected wounds. In: Scand.J.Acup.Electrother. 3/1988, S.137-146
  50. ^ T.Tadakuma: Possible application of the laser in immuno-biology. In: J.Med. 42/1993, S.180-182
  51. ^ T.Kubasova u.a.: Effect of visible light on some cellular and immune parameters. In: Immunol.and Cell Biol. 73/1995, S.239-244
  52. ^ E.Mester u.a.: Laser stimulation of wound healing. In: Acta Chir.Acad.Sci.Hung. 17/1976, S.49-55
  53. ^ G.Ricevuti u.a.: In vivo and in vitro HeNe Laser effects on phargocyte function. In: Inflammation. 13/1989, S.507-527
  54. ^ H.Klima: Biophysical aspects of low level laser therapy. In: Lasers in Medicine and Dentistry. Zagreb 2000, S.75-96
  55. ^ B.Palmieri: Midlaser action mechanisms: facts and hypotheses surgical semeiotics. In: Med.Laser Rep. University of Modena 1985
  56. ^ M.Wilson u.a.: Bacteria in supraginival plaque samples can be killed by low-power laser light in the presence of a photosensitizer. In: J.Appl.Bacteriol 78/1995, S.569-574
  57. ^ M.Wilson, A.Pratten: Lethal photosensitisation of Staphylococcus aureus in vitro:effect of growth phase, serum and pre-irradiation time. In: Lasers Surg.Med. 16/1995, S.272-276
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terapie_cu_laser_rece&oldid=15773623