Iulia Joja

Iulia-Sabina Joja (n.1986) este profesor adjunct la Universitatea Georgetown ^[1] și cercetătoare la Middle East Institute ^[2], specializată în securitatea europeană și a Mării Negre. De asemenea, Iulia Joja este moderatoare in cadrul podcastului, The Eastern Front ^[3].

A absolvit o serie de programe academice prestigioase, inclusiv obținând o diplomă de masterat în studii internaționale de conflicte la King's College din Londra, licența în științe politice și relații internaționale la Universitatea Liberă din Berlin și Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Teza ei de doctorat, intitulată "Cultura strategică a României", a fost publicată în 2019 la Columbia University Press ^[4]. Iulia Joja are o experiență îndelungată în domeniul afacerilor internaționale. A lucrat pentru Organizația Națiunilor Unite, Ministerul Afacerilor Externe al României, Parlamentul European, NATO ACT, precum și în calitate de consilier pe probleme de securitate și apărare la Administrația Prezidențială a României. De asemenea, a fost bursieră a Fundației Hanns Seidel la Centrul de Istorie Militară și Științe Sociale al Forțelor Armate Federale, Universitatea Potsdam.

Viață personală și educație

Iulia Joja a plecat din România inițial în 2006, pentru studii și apoi pentru a lucra. Și-a făcut stadiul de practică în anul 2008, la reprezentanța României la ONU, în New York. Invazia Georgiei de către Rusia, in august 2008, a făcut-o să fie mai interesată de domeniul de securitate internațională și apărare ^[5]. În 2012 a început să lucreze în cadrul administrației prezidențiale. În 2014, când încă lucra in cadrul administrației, invazia Crimeei de către Rusia a făcut-o să se specializeze pe probleme de securitate în regiunea Mării Negre ^[5].

Opinii

În 2022, Iulia Joja a avut o poziție critică față de declarațiile ministrului apararii din acel moment, Vasile Dîncu, cu privire la războiul din Ucraina. Acesta declarînd că Occidentul ar trebui să negocieze pacea cu Rusia în absența Ucrainei ^[6]. Iulia a afirmat că declaratiile lui Dîncu au poziționat România în opoziție față de poziția Statelor Unite ale Americii și a aliaților săi ^[7]

În ianuarie 2023 a susținut că acțiunile Austriei au un impact distructiv asupra securității europene ^[8]. Mai mult, consideră că Austria și Ungaria ar trebui ignorate cât mai mult posibil. "Problema este că ambele țări fac notă discordantă și uneori blochează inițiative foarte importante pentru securitatea europeană, fie că vorbim de Ucraina sau de aderarea României la Schengen” ^[9].

Note

^ Bogdan, Sidonia (11 martie 2020). „INTERVIU | Expertul în securitate Iulia Joja: „Statele Unite și UE sunt dependente economic de China. România nu a fost niciodată atât de sigură ca acum"”. Libertatea. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ „Iulia-Sabina Joja” (în engleză). Middle East Institute. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ „The Eastern Front Podcast” (în engleză). American Enterprise Institute - AEI. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ Bogdan, Sidonia (11 martie 2020). „INTERVIU | Expertul în securitate Iulia Joja: „Statele Unite și UE sunt dependente economic de China. România nu a fost niciodată atât de sigură ca acum"”. Libertatea. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ ^a ^b Bogdan, Sidonia (11 martie 2020). „INTERVIU | Expertul în securitate Iulia Joja: „Statele Unite și UE sunt dependente economic de China. România nu a fost niciodată atât de sigură ca acum"”. Libertatea. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ „Dîncu: Negocierea reprezintă singura şansă pentru ca Rusia să facă pace cu Ucraina / Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia”. G4Media.ro. 8 octombrie 2022. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Presshub.ro: Expertul în securitate Iulia Joja: „Declarațiile lui Dîncu au pus România într-o poziție opusă față cea a SUA" | DW | 12.10.2022”. DW.COM. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ Raileanu, de Antuanela. „Iulia Joja, expert politc: Cu cât se ezită mai mult trimiterea de armament în Ucraina, cu atât se pierd mai multe vieți ucrainene!” (în Romanian). www.capital.ro. Accesat în 29 ianuarie 2023.
^ „Războiul și forumul de la Davos. Experta Iulia Joja critică Austria: „Are un rol distructiv în securitatea UE"”. adevarul.ro. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[1] Bogdan, Sidonia (11 martie 2020). „INTERVIU | Expertul în securitate Iulia Joja: „Statele Unite și UE sunt dependente economic de China. România nu a fost niciodată atât de sigură ca acum"”. Libertatea. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[2] „Iulia-Sabina Joja” (în engleză). Middle East Institute. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[3] „The Eastern Front Podcast” (în engleză). American Enterprise Institute - AEI. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[4] Bogdan, Sidonia (11 martie 2020). „INTERVIU | Expertul în securitate Iulia Joja: „Statele Unite și UE sunt dependente economic de China. România nu a fost niciodată atât de sigură ca acum"”. Libertatea. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[:0-5] Bogdan, Sidonia (11 martie 2020). „INTERVIU | Expertul în securitate Iulia Joja: „Statele Unite și UE sunt dependente economic de China. România nu a fost niciodată atât de sigură ca acum"”. Libertatea. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[6] „Dîncu: Negocierea reprezintă singura şansă pentru ca Rusia să facă pace cu Ucraina / Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia”. G4Media.ro. 8 octombrie 2022. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[7] Welle (www.dw.com), Deutsche. „Presshub.ro: Expertul în securitate Iulia Joja: „Declarațiile lui Dîncu au pus România într-o poziție opusă față cea a SUA" | DW | 12.10.2022”. DW.COM. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[8] Raileanu, de Antuanela. „Iulia Joja, expert politc: Cu cât se ezită mai mult trimiterea de armament în Ucraina, cu atât se pierd mai multe vieți ucrainene!” (în Romanian). www.capital.ro. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[9] „Războiul și forumul de la Davos. Experta Iulia Joja critică Austria: „Are un rol distructiv în securitatea UE"”. adevarul.ro. Accesat în 29 ianuarie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]