Iurie Barjanschi
| Iurie Barjanschi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Brașov, România[1] |
| Decedat | (64 de ani) Orhei, RSS Moldovenească, URSS |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | poet traducător |
| Limbi vorbite | limba rusă limba română limba ucraineană limba moldovenească |
| Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice[2] |
| Limbi | limba rusă |
| Mișcare/curent literar | Proletcult |
| Specie literară | realism socialist[2] |
| Note | |
| Premii | Medalia „Pentru vitejie în muncă”[*] |
Modifică date / text  | |
Iurie Leonidovici Barjanschi (rusă Юрий Леонидович Баржанский, n. , Brașov, România – d. , Orhei, RSS Moldovenească, URSS) a fost un poet și traducător sovietic moldovean.
Biografie
modificareNăscut în Brașov într-o familie de evrei, acesta a absolvit liceul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău, unde a început să-și publice primele poezii, în 1936.[3]
Acesta a scris mai multe poezii în "limba moldovenească", dar și în limba ucraineană.[4] A tradus în "limba moldovenească" opere din Mihail Lermontov, Aleksandr Pușkin, Johann Wolfgang von Goethe, Friedrich Schiller sau Taras Șevcenko.[5][6][7][8][9] Considerat un aservit al regimului comunist, el a dedicat mai multe poezii "prieteniei dintre poporul moldovenesc și cel ucrainean".[10]
La Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (14-15 octombrie 1965), Iurie Barjanschi a discutat în contradictoriu cu Ion Druță și Mihai Cimpoi. El i-a zis lui Cimpoi că "stă încuiat în casă și citește gazete românești", la care Druță i-a răspuns: „Eu vreau să-i spun tovarășului Barjanschi, nu ştiu ce citeşte el, dar la Chişinău se citesc multe ziare românești și vreau să-i mai comunic tovarășului Barjanschi că eu nutresc cele mai calde sentimente pentru o țară vecină cu noi, o țară rudă cu noi, ca limbă, ca istorie, o țară socialistă, ca şi republica noastră, eu nu văd de ce ar trebui să facem un zid Chinez de-a lungul Prutului”.[11] Druță a fost aplaudat de toată sala.[12] Barjanschi a răspuns, în limba rusă, susținând rusificarea:[13]
„Limbă maternă și apropiată de sufletul tuturor intelectualilor moldoveni, al întregului popor moldovean și nicio insinuare ru spiritelor şi demagogilor locali nu este în stare să zdruncine dragostea noastră pentru măreaţa limbă rusă, pentru marele popor rus [...] Dispare specificul național și frumusețea distinctivă a limbii noastre materne [...] limba se îndepărtează de popor, poeziile şi articolele lor sunt destinate unei caste de snobi şi gurmanzi literari, fiind eliminate din limbă cuvintele de origine rusă și slavă.”
Și-a trăit ultimii ani de viață în Orhei, unde a și decedat.
Referințe
modificare- ^ https://www.moldovenii.md/md/people/732 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b https://romanialiterara.com/2019/11/patriotismul-obligatoriu/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://sergey-v-fomin.livejournal.com/777784.html
- ^ Iurie Barjanschi - crispedia.ro, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în
- ^ Wayback Machine, lib.pushkinskijdom.ru
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ И. И. ЕЦКО О МОЛДАВСКОМ ПЕРЕВОДЕ «ЕВГЕНИЯ ОНЕГИНА» А. С ПУШКИНА - PDF Скачать Бесплатно, docplayer.com, arhivat din original la , accesat în
- ^ http://bnrm.md/files/publicatii/Cultura-in-Moldova-2016.pdf
- ^ В Кишинёве представлено двуязычное издание поэмы „Цыгане” А. С. Пушкина (în rusă), IPN,
- ^ Patriotismul obligatoriu – Romania literara
- ^ Wayback Machine (PDF), www.akademos.asm.md
- ^ Wayback Machine (PDF), www.akademos.asm.md
- ^ Wayback Machine (PDF), www.akademos.asm.md