Wikipedia

Ivan al III-lea al Rusiei

(Redirecționat de la Ivan III-lea al Rusiei)
Ivan al III-lea cel Mare
Date personale
Nume la naștereIvan Vasilievici
Născut22 ianuarie 1440(1440-01-22)
Moscova, Marele Ducat al Moscovei
Decedat (65 de ani)
Moscova, Marele Ducat al Moscovei
ÎnmormântatArhanghelski sobor[*][[Arhanghelski sobor (church in Moscow, Russia)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiVasili al II-lea al Moscovei
Maria de Borovsk
Frați și suroriAnna of Ryazan[*][[Anna of Ryazan (Russian noblewoman, Regent of the Ryazan Principality in 1483 and in 1500–1501)|​]]
Andrey Bolshoy[*][[Andrey Bolshoy (Russian royal)|​]]
Andrey Vasilyevich[*][[Andrey Vasilyevich ((1452-1481))|​]]
Boris Vasilyevich of Volotsk[*][[Boris Vasilyevich of Volotsk ((1449-1494))|​]]
Yuri, Duke of Dmitrov and Mozhaisk[*][[Yuri, Duke of Dmitrov and Mozhaisk ((1441-1473))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria de Tver
Sofia Paleolog
CopiiIvan Ivanovici
Vasili Ivanovici
Iuri Ivanovici
Dmitri Ivanovici
Simeon Ivanovici
Andrei Ivanovici
Elena Ivanovna
Feodosia Ivanovna
Eudokia Ivanovna
Religiecreștin ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațieom de stat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[2][3] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrince of Moscow[*][[Prince of Moscow (monarch during a period of Russian history)|​]][1]
Familie nobiliarăDinastia Rurik
Mare Cneaz al Moscovei
Domnie5 aprilie 1462 – 27 octombrie 1505
Încoronare14 aprilie 1502
PredecesorVasili al II-lea
SuccesorVasili al III-lea
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ivan al III-lea cel Mare (în rusă Иван III Васильевич; n. , Moscova, Cnezatul Moscovei – d. , Moscova, Cnezatul Moscovei) a fost din 1462 până în 1503 suveran a întregii Rusii.

Este menționat în documente din anul 1450 ca mare cneaz, coregent al tatălui său. A fost un om de stat remarcabil, cu aptitudini politice și diplomatice ieșite din comun. În timpul cârmuirii acestuia s-a definitivat formarea nucleului teritorial al statului Rus centralizat, fiind alipite statului Rus cnezatele Iaroslavl (1463), Rostov (1474), Republica feudală Novgorod (1478), Marele cnezat Tver, precum și pământurile Veatcăi (1489) și o mare parte a pământurilor Riazan. Rusia și-a amplificat influența asupra Pskovului și asupra marelui cnezat Riazan. După războaiele din anii 1487-1494 și 1500-1503 cu marele cnezat Lituanian, Ivan al III-lea a alipit către Moscova o serie de pământuri slave de la est de Moscova: Сernigov, Novgorod-Severskii[4], Gomel, Briansk și altele. După războiul din 1501-1503 ordinul livonian a fost supus plății unui bir pentru orașul Iuriev. În anii 1460-1480 Ivan al III-lea a luptat cu succes împotriva hanatului Kazan, care a trecut sub influența crescândă politică a Rusiei. În timpul guvernării lui Ivan al III-lea începe să se formeze aparatul puterii centrale, prin Ordine și a fost alcătuit codul judiciar Sudebnik 1497. Pătura nobiliară (dvorenii) a căpătat o importanță politică tot mai mare. Ivan al III-lea a luptat cu separatismul cnejilor locali, inclusiv cu cel al fraților săi Boris Voloțkii [5] și Andrei cel Mare [6] în anii 1480-1490, limitând considerabil drepturile suverane ale acestora. Către sfârșitul cârmuirii lui Ivan al III-lea, au fost lichidate multe cnezate locale mici (udeluri). Una dintre realizările cele mai importante ale domniei lui Ivan al III-lea a fost scuturarea jugului tătaro-mongol. Sub influența maselor populare Ivan a fost nevoit să organizeze apărarea sigură contra invaziilor lui Ahmat (Apărarea de la Ugor 1480 [7]). În timpul guvernării lui Ivan al III-lea a sporit considerabil autoritatea internațională a statului rus, au fost stabilite relații diplomatice cu Papa de la Roma, Imperiul german, Ungaria, Moldova, Turcia, Iranul, Crimeea. În timpul lui Ivan al III-lea s-a profilat pe deplin titlul de cneaz al „întregii Rusii” (în unele documente, este numit chiar „Țar”). Soția lui Ivan cel Tânăr, fiul lui Ivan al III-lea, a fost Elena, fiica domnului Moldovei, Ștefan cel Mare(1457-1504). Cea de a doua soție a fost Zoe (Sofia) Paleolog, descendentă din ultimul împărat bizantin. În anii guvernării lui Ivan al III-lea s-au realizat construcții imense la Moscova (Kremlinul și Palatul de Granit), Kolomna, Tula și Ivangorod.[8]

Note

modificare
  1. ^ IeSBE / Ioann III Vasilievici[*][[IeSBE / Ioann III Vasilievici (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ IdRef, accesat în  
  4. ^ Новгород-Северский
  5. ^ Борис Васильевич (князь Волоцкий)
  6. ^ Андрей Васильевич Большой
  7. ^ Стояние на реке Угре
  8. ^ Ивангород

Bibliografie

modificare
  • Bazilevici K.V., Politica externă a Statului centralizat rus. A doua jumătate a sec. XV, Moscova, 1952 (în rusă)
  • Cerepnin L.V., Formarea Statului centralizat Rus în sec. XIV-XV, Moscova, 1960 (în rusă)
  • A.D. Gorskii, Ivan III Vasilievici//Marea Enciclopedie Sovietică, vol. 10, 1972, p. 6 (în rusă)

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ivan_al_III-lea_al_Rusiei&oldid=16401032