Jakob Henle

medic,anatomist și patolog german
(Redirecționat de la Jacob Henle)
Jakob Henle
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Fürth, Regatul Bavariei[5] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1][6][10][11] Modificați la Wikidata
Göttingen, Regatul Prusiei, Imperiul German[12] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatStadtfriedhof Göttingen[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJohanna Schoell[*][[Johanna Schoell |​]]
Marie Mathieu[*][[Marie Mathieu |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Bavariei Modificați la Wikidata
Ocupațieanatomist[*]
zoolog[*]
medical researcher[*][[medical researcher (occupation)|​]]
patolog[*]
ihtiolog[*]
cadru didactic universitar[*]
medic Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiHeidelberg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[13] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumedicină[7]
patologie[7]
anatomie[7]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Georg-August din Göttingen
Universitatea din Heidelberg
Universitatea din Zürich
Universitatea Humboldt din Berlin  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Bonn[8]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Societatea Regală din Londra
Academia Maghiară de Științe
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Academia Regală de Medicină a Belgiei[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJohannes Peter Müller  Modificați la Wikidata
DoctoranziTheodor Langhans[*][[Theodor Langhans (German pathologist (1839-1915))|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*] ()
membru străin al Royal Society[*] ()[9]  Modificați la Wikidata

Friedrich Gustav Jakob Henle (n. 9 iulie 1809 – d. 13 mai 1885) a fost un medic anatomo-patolog german, evreu de origine, care a descoperit, între altele, ansa Henle, element structural al nefronului.

Viața și opera modificare

Henle s-a născut în 1809 în familia unor negustori evrei din Fürth. Unchiul său a fost negustorul Elkan Henle (1761-1833), activist pentru emanciparea evreilor din Bavaria. Din cauza limitelor discriminatorii impuse copiilor evrei de către autoritățile din Bavaria, familia Henle s-a mutat în 1815 la Mainz în Renania. În 1821 tatăl Simon Wolf Henlein sau Henle s-a botezat devenind Wilhelm Henle și împreună cu el,întreaga familie s-a convertit la creștinismul luteran

După ce a studiat medicina la Heidelberg și la Bonn, unde și-a luat și diploma de medic în 1832, Jakob Henle a devenit prosectorul lui Johannes Muller la Berlin. Timp de șase ani cât a avut această poziție, a publicat trei monografii anatomice despre noi specii de animale și numeroase alte articole despre sistemul limfatic, distribuția epiteliului în organismul uman, structura și dezvoltarea părului, secreția mucoasă și de puroi, etc.

În 1840 a acceptat postul profesor de anatomie la Zürich, iar în 1844 a fost chemat la Heidelberg, unde a predat nu doar anatomie ci și fiziologie și patologie. Tot în această perioadă era implicat în scrierea celor șase volume de anatomie generală din tratatul lui Samuel Thomas von Sommering, publicat la Leipzig între anii 1841 și 1844. În 1846 a apărut faimosul Manual de patologie rațională, ce a marcat începutul unei noi ere în studiile patologice deoarece, în această carte, Henle a tratat fiziologia și patologia ca ramuri ale aceleiași științe, considerând semnele și simptomele bolilor ca fiind relaționate cu fiziologia lor.

În 1852 s-a mutat în Göttingen, unde a tipărit, trei ani mai târziu, prima versiune a Ghidului de anatomie umană sistematică, ultima versiune a acestei cărți fiind publicată abia în 1873. Acest ghid a fost probabil cea mai completă și detaliată carte de acest gen, fiind remarcabilă atât prin integralitatea și amănuntele descrierilor anatomice cât și prin numărul impresionant de ilustrații cu vasele sangvine, membrane seroase, rinichi, ochi, unghii, sistem nervos central, etc.

Descoperiri anatomice și patologice asociate cu numele său modificare

  • Ansa Henle (vezi struct. glomerulului renal)
  • Corpurile Henle (vezi struct. corneei)
  • Fisura Henle (vezi struct. fibrelor miocardice)
  • Ampula Henle (vezi struct. tubului uterin)
  • Țesutul lui Henle (vezi struct. radacinii foliculului pilos)
  • Ligamentul lui Henle (vezi struct. muschilor transversi abdominali - ligamente de intarire)
  • Membrana Henle (vezi struct. coroidei globului ocular)
  • Teaca Henle (vezi struct. nervului - partea axonica)
  • Spina lui Henle (vezi struct. craniului - mastoida - spina suprameatica)

Studenți faimoși modificare

Cel mai faimos student al său a fost Robert Koch, cunoscut pentru descoperirea bacilului Koch. Cei doi au creat regulile fundamentale de descriere corectă a microbilor ce stau la baza bolilor infecțioase: postulatele Henle-Koch.

Henle a murit la Göttingen.

Note modificare

  1. ^ a b „Jakob Henle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ http://digital.zbmed.de/content/pageview/687379  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://vlp.mpiwg-berlin.mpg.de/people/data?id=per88  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Allgemeine Deutsche Biographie 
  5. ^ „Jakob Henle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Friedrich Gustav Jakob Henle, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  8. ^ Genealogia matematicienilor 
  9. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 166 
  10. ^ Friedrich Gustav Jacob Henle, Who Named It?, accesat în  
  11. ^ Friedrich Gustav Jakob Henle, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  12. ^ „Jakob Henle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  13. ^ Czech National Authority Database, accesat în  

Legături externe modificare