Jacques Ellul
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
| Jacques Ellul | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Jacques César Émile Ellul  |
| Născut | 6 ianuarie 1912 Bordeaux, Franța |
| Decedat | (82 de ani) Pessac, Franța |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Religie | protestantism[1] |
| Ocupație | teolog[*] filozof scriitor sociolog[*] cadru didactic universitar[*] luptător în Rezistența Franceză[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[2][3] |
| Studii | Universitatea din Paris Universitatea din Bordeaux |
| Profesor pentru | José Bové[*], Noël Mamère[*], Jean-Luc Nancy[*], Paul-Marie Coûteaux |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | degrowth[*], anarhism, personalism |
| Patronaj | Institut d'études politiques de Bordeaux[*] Universitatea din Montpellier Universitatea din Bordeaux |
| Opere semnificative | La Technique ou l'Enjeu du siècle[*] The Political Illusion[*] Autopsie de la révolution[*] De la révolution aux révoltes[*] Anarchie et Christianisme[*] Le Système technicien[*] Changer de révolution[*] |
| Note | |
| Premii | Prix européen de l’essai Charles Veillon[*] prix Albéric-Rocheron[*] Drept între popoare[1] |
Modifică date / text  | |
Jacques Ellul (n. , Bordeaux, Franța – d. , Pessac, Aquitaine, Franța) a fost un filozof, sociolog și teolog francez. “Păcatul” care i se imputa celui supranumit “omul care a prezis aproape totul” este refuzul lui de a se specializa într-un domeniu și insistența de a se pronunța cu egală competență în domenii ca istoria instituțiilor, drept, teologie, sociologie, filozofia “tehnologiei”, mass-media. A fost unul dintre puținii intelectuali francezi anticomuniști influențați de Marx, fiind catalogat ca marxist, calvinist, determinist, tehnofob, pesimist sau anarhist. Ellul nu este ușor de clasificat și nici una din etichetele de mai sus nu pot descrie opera sa. El este mai cunoscut în Statele Unite decât în Franța, fiind recomandat de Aldous Huxley, care spunea ca Ellul a reușit să facă prin a sa La Technique ou l’enjeu du siècle (1954) – The Technological Society (1964) ce nu a reușit el prin Brave New World (1932).[4]
A fost unul dintre primii ecologiști alături de bunul sau prieten Bernard Charbonneau(d), iar una dintre trăsăturile scrierilor lui, de la cele teologice până la cele de filosofie a tehnologiei sau mass-media, este o exegeza mereu surprinzătoare a ceea ce el numește "locuri comune". Practic, Ellul pune sub semnul întrebării tot ceea ce este clar și stabilit, reușind să răstoarne modul în care înțelegem lucrurile. A fost descris ca "pionierul gândirii ecologice înainte de Michel Serres". Ca specialist în propagandă, descoperit că nu există realitatea opiniei publice înainte lui Pierre Bourdieu. Cu exegeza locurilor comune pe care o face, el anticipează Mythologies a lui Roland Barthes. A denunțat ura de sine a susținătorilor lumii a treia și trădarea Occidentului înainte de Pascal Bruckner.”[5]
Unele din cărțile sale au fost traduse în engleză, italiană, spaniolă, portugheză, coreeană, japoneză, germană, turcă, rusă, greacă, olandeză, suedeză, finlandeză, daneză, croată, maghiară.
Referințe
modificare- ^ a b The Righteous Among the Nations Database
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ John Wilkinson citat in David Lovekin, Technique, Discourse and Consciousness: An Introduction to the Philosophy of Jacques Ellul, Lehigh University Press, 1991, p. 29
- ^ Jacques ELLUL, On Religion, Technology and Politics - Conversations with Patrick Troude-Chastenet, Translated from the French by Joan Mendès France, Scholars Press, Atlanta, 1998, p. 14.
Legături externe
modificare- Biografii comentate (XIX). Jacques Ellul, teoreticianul francez al propagandei, 27 iunie 2013, Calin Hentea, Ziarul de Duminică
http://www.jacquesellul.ro/ http://ellul.org/ http://www.jacques-ellul.org/