Fromental Halévy

compozitor francez
(Redirecționat de la Jacques Fromental Halévy)
Fromental Halévy
Date personale
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză[6] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Nisa, Franța[6][7] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Montmartre[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
PărințiÉlie Halévy[*][[Élie Halévy (French Hebrew poet)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriLéon Halévy[*][[Léon Halévy (istoric francez)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLéonie Halévy[*][[Léonie Halévy (French sculptor and salon-holder)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiGeneviève Halévy[*][[Geneviève Halévy (French salon holder)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
academic musician[*][[academic musician (profession)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[8][9] Modificați la Wikidata
StudiiConservatorul din Paris  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
muzică clasică
liturgical music[*][[liturgical music (music practiced during worship processes in various religions)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiPrix de Rome ()
Comandor al Legiunii de Onoare[*] ()[1]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileClari[*][[Clari (1828 opera by Fromental Halévy)|​]]
La Juive[*]  Modificați la Wikidata

Jacques-François-Fromental-Élie Halévy (n. , Paris, Prima Republică Franceză – d. , Nisa, Franța) a fost un compozitor francez. Cea mai cunoscută operă a sa este La Juive ("Evreica").

Biografie

modificare

S-a născut într-o familie de evrei. La nouă sau la zece ani, după alte surse, intră la Conservatorul din Paris, unde este remarcat de compozitorul Luigi Cherubini. În 1819 obține bursa "Prix de Rome". După încheierea studiile, devine conducătorul corului teatrului parizian Comédie-Italienne. Apoi intră ca profesor la Conservator și are studenți valoroși ca: Georges Bizet, Camille Saint-Saëns, Antoine François Marmontel.

În 1836 a fost admis ca membru al Institut de France.

  • L'Artisan (1827);
  • Le Roi et le batelier (1827);
  • Clari (1828), (în italiană); succes modest, deși a avut în rolul principal pe Maria Malibran;
  • Le dilettante d'Avignon (1829);
  • Attendre et courir (1830);
  • La Langue musicale (1830);
  • La tentation (1832)
  • Les Souvenirs de Lafleur (1833);
  • Ludovic (opera)|Ludovic (1833), completare a unei lucrări lăsate nefinalizată de Ferdinand Hérold;
  • La Juive (1835), primul său succes;
  • L'éclair (1835), de asemenea un succes și în aceeași stagiune;
  • Guido et Ginevra (1838);
  • Les Treize (1839);
  • Le shérif (1839), apreciată de Hector Berlioz;
  • Le Drapier (1839);
  • Le Guitarréro (1841);
  • La reine de Chypre (1841), apreciată de Richard Wagner
  • Charles VI (1843);
  • Le lazzarone, ou Le bien vient en dormant (1844);
  • Les Mousquetaires de la reine (1846);
  • Les Premiers pas (1847);
  • Le val d'Andorre (1848);
  • La Fée aux roses (1849);
  • La Tempesta (1850), (în italiană) după Furtuna lui Shakespeare;
  • La Dame de pique (1850), după romanul omonim al lui Aleksandr Pușkin;
  • Le Juif errant (1852), după romanul lui Eugène Sue
  • Le nabab (1853);
  • Jaguarita l'Indienne (1855);
  • L'Inconsolable (1855);
  • Valentine d'Aubigny (1856);
  • La magicienne (1858);
  • Noé (1858–1862), rămasă nefinalizată și continuată de Georges Bizet.
  1. ^ Baza de date Léonore 
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Fromental Halévy, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Fromental Halevy, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Fromental Halévy, International Music Score Library Project, accesat în  
  6. ^ a b Fromental Halévy, Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  7. ^  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)