Jelena Nelipić
| Jelena Nelipić | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1375  |
| Decedată | 1422 (46 de ani) |
| Părinți | Ivan Nelipčić[*] |
| Frați și surori | Ivan al III-lea Nelipac[*] |
| Căsătorită cu | Hrvoje Vukčić Hrvatinić (–) Ștefan Ostoja al Bosniei |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | regină consoartă |
| Familie nobiliară | House of Nelipić[*] |
Modifică date / text  | |
Jelena Nelipić (Elena Nelipac, n. 1375 – d. 1422) a fost ducesă de Split prin prima ei căsătorie și regină a Bosniei după a doua ei căsătorie. La naștere, ea a fost membră a familiei nobile croate Nelipić, care a avut moșii în Zagora Dalmațiană.
Jelena a fost fiica prințului Ivan al II-lea Nelipić și a soției sale Margareta. Tatăl ei a fost fiul lui Ivan I Nelipac, iar mama Margareta era descendentă din familia nobilă Merini din Split. Fratele ei Ivan al III-lea Nelipac a fost Ban al Croației care a condus de la Munții Velebit până la Râul Cetina.
Prima căsătorie și văduvie modificare
În 1401, Jelena s-a căsătorit cu prințul Hrvoje Vukčić Hrvatinić, cel mai proeminent membru al familiei nobile croate Hrvatinić și cel mai puternic dintre cei mai mari trei nobili din Bosnia medievală, aducând cu ea o zestre semnificativă.[1] Hrvoje Vukčić Hrvatinić a fost Banul Croației, Marele Duce al Bosniei. Doi ani mai târziu, ea a devenit ducesă de Split atunci când soțul ei a fost numit duce de Split.[2] Jelena era de religie romano-catolică, dar soțul ei era membru al Bisericii Bosniace.[3]
În 1416, soțul Jelenei a murit. Fiind o văduvă bogată lăsată la conducere pe teritoriile soțului răposat, Jelena a devenit imediat subiectul a mai multor cereri de căsătorie.
A doua căsătorie modificare
Ducesa Jelena s-a căsătorit cu regele Ștefan Ostoja al Bosniei, devenind astfel regină a Bosniei. Zestrea ei a inclus bunurile primului ei soț, cum ar fi orașul regal fortificat Jajce,[4] iar această zestre este motivul pentru care Ștefan Ostoja, care a divorțat de a doua soție, Kujava Radenović, în 1415, s-a căsătorit cu Jelena. Al doilea soț al ei era, de asemenea, membru al Bisericii Bosniace.[5]
A doua văduvie modificare
A doua căsătorie a Jelenei a durat mult mai puțin decât prima. A rămas văduvă în 1418, după doar doi ani de căsătorie. Succesorul soțului ei a fost Ștefan Ostojić al Bosniei, fiul său cu a doua sa soție, Kujava. Ca regină bogată și văduvă, Jelena nu a avut nici influență, nici putere. Kujava, mama noului rege și a doua soție a celui de-al doilea soț al Jelenei, a devenit din nou puternică. A doua văduvie a Jelenei a fost marcată de conflictele cu Kujava.[6] Conflictele s-au încheiat în vara anului 1419, când regina Jelena a fost închisă de fiul său vitreg, Ștefan Ostojić. Trei ani mai târziu, regina Jelena a murit în închisoare în circumstanțe misterioase.[1]
Copii modificare
Este posibil ca Balša Hercegović[7][8] să fi fost fiul Jelenei din prima ei căsătorie, dar acest lucru nu este încă clar.[8] În afară de acesta, care ar fi putut fi copilul ei, Jelena nu a mai avut alți copii cunoscuți de la nici unul dintre soții ei.
Referințe modificare
- ^ a b Sveučilište u Zagrebu. Institut za hrvatsku povijest; Radovi, 1987
- ^ Hrvoje Vukčić Hrvatinić ~ 1350-1416, www.danstopicals.com
- ^ John Van Antwerp Fine: The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest, University of Michigan Press, 1994
- ^ Dr. Ćiro Truhelka, Kraljevski grad Jajce, 1904
- ^ John Van Antwerp Fine, Bosnian Institute; The Bosnian Church: Its Place in State and Society from the Thirteenth to the Fifteenth Century, Saqi in association with The Bosnian Institute, 2007
- ^ Krunoslav Draganović, Poviest hrvatskih zemalja Bosne i Hercegovine, Hrvatsko kulturno društvo "Napredak", 1942
- ^ Radovan Samardžić (). Istorija srpskog naroda: Doba borbi za očuvanje i obnovu države 1371-1537. Srpska književna zadruga.
У главној повељи наведен је и деспот Ђорђе (Georgius regni Rascie despotus), а у повељи хрватског и славонског племства Балша Херцеговић (dux sancti Save).
- ^ a b Dubravko Lovrenović, Da li je Jelena Nelipčić bila majka Balše Hercegovica, Istorijski zbornik 7, Banja Luka, 1986
| Titluri regale | ||
|---|---|---|
| Vacant Ultimul titlu deținut de Kujava Radenović
|
Regină consoartă a Bosniei 1416–1418 |
Vacant Următorul titlu deținut de Dorothea Garai
|