Jimmy Kruger
| Jimmy Kruger | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Jimmy  |
| Născut | [1] Bethlehem, Free State, Africa de Sud |
| Decedat | (69 de ani)[1] Irene, Gauteng, Africa de Sud |
| Căsătorit cu | Susan Kruger[*] (–) |
| Număr de copii | 2 |
| Cetățenie |  Africa de Sud |
| Etnie | galezi |
| Ocupație | politician ministru avocat |
| Limbi vorbite | limba afrikaans limba engleză |
| Member of the Parliament of South Africa | |
| Partid politic | Partidul Național[*] |
| Alma mater | University of the Witwatersrand[*] |
Modifică date / text  | |
James Thomas Kruger (n. , Bethlehem, Free State, Africa de Sud – d. , Irene, Gauteng, Africa de Sud)[2][3] a fost un politician galez din Africa de Sud, care a făcut parte din guvernul conservator, susținător al politicii de apartheid, al Partidului Național. A îndeplinit funcția de ministru al justiției și poliției în cabinetul prim-ministrului John Vorster(d) din 1974 până în 1979 și apoi pe cea de președinte al Senatului Africii de Sud din 1979 până în 1980, când acest corp legislativ a fost desființat.
Tinerețea modificare
Kruger s-a născut în Bethlehem, Orange Free State, Africa de Sud, din părinți galezi și a fost adoptat de părinți din grupul etnic afrikaner.[4] A urmat studii la un liceu din Ventersdorp și a devenit miner.[4] S-a calificat apoi ca topograf la o mină de aur din Brakpan, înainte de a susține examenul de topograf minier.[4] Mai târziu a lucrat ca inginer topograf la Barberton.[4]
Educația modificare
Kruger a studiat apoi part-time pentru a obține o diplomă de predare a limbii afrikaans la University of South Africa(d) (UNISA), iar mai târziu a urmat studii de drept la Universitatea Witwatersrand, pe care le-a absolvit cu diplomă de licență în 1954.[4] A început să profeseze ca avocat în 1955.[4]
Cariera politică modificare
În 1962 a devenit membru al Consiliului Provincial Transvaal.[5] A fost candidat al Partidului Național la alegerile parlementare din 1966 și a devenit membru al Adunării Poporului (camera inferioară a Parlamentului Africii de Sud).[5] În 1972 Kruger a fost numit ministru adjunct al poliției, sănătății și bunăstării.[5] A fost promovat în 1974 în funcția de ministru al poliției, închisorilor și justiției.[5] În iunie 1979 a fost ales președinte al Senatului și a îndeplinit această funcție până în decembrie 1980, când Senatul a fost desființat.[6]
Steve Biko modificare
Kruger a fost responsabil pentru restricționarea activității lui Steve Biko, liderul Mișcării Conștiinței Negre; atunci când Biko a murit în timp ce se afla în custodia poliției, poliția a susținut că Biko a murit, de fapt, în timpul unei greve a foamei.[7] Această relatare a fost contestată de jurnalistul sud-african alb Donald Woods(d), care a fost prietenul apropiat al lui Biko.[8] Răspunsul lui Kruger atunci când a auzit de moartea lui Biko a fost: „Dit laat my koud.” („Mă lasă rece.”).[9] Kruger a început mai târziu să-și retracteze declarațiile anterioare, susținând în același timp că Biko a fost autorul unor pamflete care cereau „sânge și trupuri pe străzi”.[10] Woods a fost supus unui control din ce în ce mai strict pentru articolele sale și, în cele din urmă, în urma publicării unui articol în care solicita demisia lui Kruger,[11] a primit un ordin de restricție la intervenția directă a lui Kruger.[12] Nu după mult timp, Woods și familia sa au fugit din țară și au trăit în exil în Anglia.[13]
În urma presiunilor internaționale, guvernul sud-african a ordonat o anchetă care să cerceteze cauza morții lui Biko; magistratul șef a concluzionat că Biko a murit din cauza leziunilor cerebrale cauzate de o lovitură la cap; cu toate acestea, nimeni nu a fost considerat responsabil și nici nu a fost urmărit penal pentru moartea lui Biko.[14] Chiar și așa, această anchetă a dus la încheierea carierei politice a lui Kruger. Considerând că acțiunile lui au compromis grav credibilitatea țării în străinătate, guvernul sud-african i-a ordonat să-și dea demisia. Kruger a pierdut nu doar postul de ministru, ci și calitatea de membru al partidului de guvernământ, iar în 1982 s-a alăturat Partidului Conservator (de extremă dreaptă) condus de Andries Treurnicht(d) în semn de protest împotriva reformelor politicii rasiale ale guvernului Botha.[14] Kruger și-a petrecut restul vieții într-o obscuritate politică.[15]
Căsătorie modificare
A fost căsătorit cu Susan Kruger după care a fost numit în 1977 feribotul care făcea legătura între continent și insula Robben (Susan Kruger).[16][17]
Moarte modificare
Jimmy Kruger a murit la casa lui din Irene, după ce a suferit recent o intervenție chirurgicală la inimă.[6] I-au supraviețuit soția sa, Susanna și cei doi fii, Eugene și Eitel.[6][3]
Referințe culturale modificare
În filmul Cry Freedom(d) (1987), care a prezentat lupta împotriva politicii de apartheid a activistului Steve Biko și a jurnalistului Donald Woods, Jimmy Kruger a fost interpretat de actorul englez John Thaw(d).[18]
În filmul Goodbye Bafana(d) (2007), Kruger a fost interpretat de Norman Anstey(d).[19]
Note modificare
- ^ a b c d James T. Kruger, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Donald Woods, Biko, p. 404
- ^ a b „KRUGER James Thomas 1917-1987”. Genealogical Society of SA. Accesat în .
- ^ a b c d e f „James T. Kruger - Munzinger Biographie”. munzinger.de. Accesat în .
- ^ a b c d „JAMES KRUGER, EX-MINISTER OF S. AFRICA, DIES”. The Washington Post. Associated Press. . Accesat în .
- ^ a b c Saxon, Wolfgang (). „J.T. Kruger, Quelled Soweto Riot”. The New York Times. Accesat în .
- ^ Biko, p. 213
- ^ Donald Woods, South African Dispatches, pp. 167-168
- ^ Harold Scheub(d), Tere was no lightning, p. 56
- ^ South African Dispatches, p. 179
- ^ South African Dispatches, pp. 185-188
- ^ South African Dispatches, p. 189
- ^ South African Dispatches, pp. xiii-xvi
- ^ a b South African Dispatches, p. 190
- ^ Biko, p. 404
- ^ Truth And Lies: Stories From The Truth And Reconcilliation Commission In South Africa
- ^ „Robben Island Museum”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cry Freedom (1987) - Full Cast & Crew”, IMDb, accesat în
- ^ „Goodbye Bafana (2007) - Full Cast & Crew”, IMDb, accesat în