Jocuri interzise (film din 1952)

Prezență online
Jocuri interzise
Jeux interdits
Titlu original	Jeux interdits
Gen	dramă de război
Regizor	René Clément
Scenarist	Jean Aurenche Pierre Bost François Boyer
Bazat pe	romanul omonim a lui François Boyer
Producător	Robert Dorfmann
Director de imagine	Robert Juillard
Montaj	Roger Dwyre
Muzica	Narciso Yepes (aranjament)
Distribuție	Brigitte Fossey Georges Poujouly Lucien Hubert Laurence Badie
Premiera	9 mai 1952
Durata	102 minute a/n
Țara	Franța
Filmat în	studios de la Victorine[] Aiguines Puget-Théniers La Foux[][[La Foux \|]] pont d'Aiguines[*]^[1]^[2]
Locul acțiunii	Franța
Limba originală	franceză
Disponibil în română	subtitrat
Pagina IMDb
Modifică date / text

Jocuri interzise (titlul original: Jeux interdits) este un film dramatic francez, realizat în 1952 de regizorul René Clément. Filmul se bazează pe romanul omonim a scriitorului François Boyer și istorisește povestea a doi copii din timpul celui de al II-lea război mondial, care prin joaca lor încearcă să asimileze spaima războiului și moartea celor apropiați. Protagoniști sunt actorii Georges Poujouly, Brigitte Fossey, Lucien Hubert, Laurence Badie. Filmul a obținut numeroase premii printre care Oscar pentru cel mai bun film străin.

Conținut

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea filmului se petrece în anul 1940 în Franța pe timpul celui de-al doilea Război Mondial. În timpul refugiului din fața armatei germane, părinții și cățelul micuței de cinci ani Paulette, mor în urma unui atac al unor avioane de vânătoare asupra convoiului de regiați. Cu câinele mort în brațe, Paulette rătăcește prin împrejurimile total necunoscute. Astfel întâlnește un copil de unsprezece ani, Michel, fiu de țăran, care o ia cu el acasă la ferma părinților. Aici fratele lui mai mare, era pe moarte după ce a fost călcat de un cal. Copiii încearcă să înțeleagă în felul lor moartea. Paulette dorește să își îngroape cățelul, iar Michel face lângă o moară veche un cimitir, unde băiatul aduce și alte animale și gândaci să-i îngroape. Crucea pentru cățel, a luat-o de pe dricul cu care urma să fie dus la mormânt fratele său, mai apoi alte cruci din cimitir și din biserică. La început bănuiala cade pe vecinii Gouard, cu care familia Dollé demult se dușmăneau. Michel merge însă și se spovedește la preot că el este făptașul. Când se ajunge la o ceartă serioasă între tatăl Dollé și tatăl Gouard, vine preotul să lămurească lucrurile. Michel se împotrivește să dea în vileag unde se află crucile. Abia când vine poliția să o ia pe Paulette și să o ducă la o casă de orfani, Michel este dispus să divulge tatălui unde este locul, în schimbul promisiunii că Paulette are voie să rămână în familie. Dar tatăl însă nu își ține promisiunea iar Paulette ajunge la orfelinat.

Distribuție

Georges Poujouly – Michel Dollé
Brigitte Fossey – Paulette
Lucien Hubert – Joseph Dollé, tatăl lui Michel
Laurence Badie – Berthe Dollé
Amédée – Francis Gouard, fiica vecinilor
Suzanne Courtal – dna. Dollé, mama
Jacques Marin – Georges Dollé, fiul cel mare
Pierre Merovée – Raymond Dollé, fiul
Louis Saintève – preotul
André Wasley – domnul Gouard, vecinul
Madeleine Barbulée – sora de la Crucea-Roșie
Violette Monnier – Renée Dollé, fiica cea mică
Denise Perronne – Jeanne Gouard
Fernande Roy – fata Gouard
Actori neacreditați:
- André Enard – primul jandarm
- Marcelle Feuillade - mama lui Paulette
- Roger Fossey – tată lui Paulette
- Louis Herbert
- Bernard Musson – al doilea gendarme
- Annie Ravel – un văr a lui Georges, în doliu
- Georges Sauval – vizitiul
- Maud Slover – o femeie în centrul de refugiați
- Janine Zorelli – femeie bătrână în căruță
- Marie-Pierre Casey – o soră

Culise

Filmul a fost creat după romanul Jocuri interzise a lui François Boyer. Inițial, Boyer a scris un scenariu, dar nu a găsit nici un producător pentru realizarea lui așa că a transcris istorioara ca roman pe care l-a publicat în 1947 iar apoi René Clément l-a realizat.

Coloana sonoră

Muzica filmului a fost semnată de Narciso Yepes care pentru tema principală a aranjat renumita „Romanță anonimă” (Romance Anónimo).

Premii și nominalizări

1952
- Festivalul de film din Veneția filmul a fost premiat cu Leul de Aur
- New York Film Critics Circle Award premiul pentru cel mai bun film într-o limbă străină
1953
- Oscar premiul pentru cel mai bun film într-o limbă străină
- Blue Ribbon Award premiul pentru cel mai bun film strain
1954
- BAFTA Cel mai bun film
- Bodil premiul cel mai bun film european
- Kinema-Jumpō-Preis premiul pentru cel mai bun film strain
1955
- Nominalizare la Premiul Oscar pentru cea mai bună poveste originală pentru François Boyer

Note

^ https://www.lepoint.fr/societe/ces-villages-francais-sacrifies-sur-l-autel-de-l-electricite-14-07-2019-2324418_23.php, accesat în 9 decembrie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ http://canal-d.tv/videos/jeux-interdits-au-verdon/, accesat în 9 decembrie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie

Agel, Henri (1970). DIN TAINELE CINEMATOGRAFULUI. București: Editura Meridiane. p. 278, 314.

Vezi și

Listă de filme străine până în 1989

Legături externe

[2fcb5d99d94f370330e1eba486415407-1] ttps://www.lepoint.fr/societe/ces-villages-francais-sacrifies-sur-l-autel-de-l-electricite-14-07-2019-2324418_23.php, accesat în 9 decembrie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[2f2a167df07b4f864a86273ee0eb412d-2] ttp://canal-d.tv/videos/jeux-interdits-au-verdon/, accesat în 9 decembrie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[1]

[2]