Wikipedia

Jocurile Olimpice de iarnă din 2018

(Redirecționat de la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2018)
Jocurile Olimpice de iarnă din 2018
Oraș gazdăPyeongchang, Coreea de Sud
Țări participante92
Sportivi2.922
Probe sportive102 în 15 sporturi
Ceremonia de deschidere9 februarie
Ceremonia de închidere25 februarie
Deschise dePreședintele Moon Jae-in
Jurământul sportivilorMo Tae-bum
Aprinderea torțeiKim Yu-na
StadionStadionul Olimpic din Pyeongchang
<  Soci 2014 Beijing 2022  >
Modifică text Consultați documentația formatului

Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 (coreeană 제23회 동계 올림픽), cunoscute oficial sub numele de a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă sau mai comun sub numele de PyeongChang 2018, au fost ediția cu numărul douăzeci și trei a Jocurilor Olimpice de iarnă, un eveniment multi-sportiv internațional major, ce a avut loc în perioada 9 - 25 februarie 2018 la Pyeongchang, în Coreea de Sud. A fost prima ediție organizată pe teritoriul Asiei continentale.

Pyeongchang a fost ales ca oraș-gazdă pe data de 6 iulie 2011 în cadrul a celei de-a 123-a întruniri a CIO din Durban, Africa de Sud[1], celelalte două candidate pentru găzduirea acestei ediții fiind Annecy (Franța) și München (Germania). Pyeonchang a câștigat cea de-a treia candidatură consecutivă, eșuând în trecut în fața orașelor Vancouver (Canada) și Soci (Rusia).

A fost prima ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă și a doua a Jocurilor Olimpice organizate în Coreea de Sud; Jocurile Olimpice de vară din 1988 au avut loc în Seul. Pyeonchang a fost, de asemenea, al treilea oraș asiatic care a organizat Jocurile de iarnă, după Sapporo în 1972 și Nagano în 1998. Au fost primele Jocuri Olimpice de iarnă organizate într-un oraș-stațiune din 1992 încoace.

Jocurile au fost marcate atât de scandalul dopajului instituționalizat din Rusia, soldat cu interdicția țării de a participa la întreceri, un număr de sportivi ruși concurând sub steagul olimpic[2] cât și de defilarea Coreei de Nord alături de Coreea de Sud la ceremonia de deschidere și de participarea Coreei unificate în competiția de hochei pe gheață feminin, totul în ciuda unei situații tensionate în regiune.[3]

O hartă a Coreei de Sud, cu localizarea orașului Pyeongchang.
O hartă a Coreei de Sud, cu localizarea orașului Pyeongchang.
Pyeongchang
Poziționarea geografică a orașului Pyeongchang în Coreea de Sud.

Alegerea orașului-gazdă

modificare

Pyeongchang s-a înscris în cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2010 și 2014. Deși a obținut cele mai multe voturi în prima rundă de vot, Pyeonchang a pierdut în runda finală obținând doar trei, respectiv patru voturi. A câștigat, în cele din urmă, organizarea Jocurilor din 2018, din prima rundă de vot. Orașul a primit 63 din cele 95 de voturi, având majoritatea necesară pentru a fi ales oraș-gazdă.

Orașul München s-a înscris de asemenea în cursa pentru organizarea acestor Jocuri. Înainte ca Beijing să câștige organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, München ar fi devenit, în cazul în care ar fi câștigat, primul oraș care să organizeze atât Jocurile de Vară cât și cele de Iarnă, dar a primit doar 25 de voturi. Orașul a organizat Jocurile Olimpice de vară din 1972. Și orașul Annecy a candidat dar a eșuat în a câștiga susținerea cetățenilor orașului. Candidatura a primit în cele din urmă doar șapte voturi.

48 de voturi erau necesare pentru câștigarea selecției.

Alegerea orașului-gazdă la JO de iarnă 2018
Oraș Țară Voturi
Pyeongchang   Coreea de Sud 63
München   Germania 25
Annecy   Franța 7

Dezvoltarea și pregătirile

modificare
 
Cantină în cadrul Satului Olimpic
 
Centrul de întâmpinare

Organizarea

modificare

Pentru crearea infrastructurii necesare acestei ediții a Jocurilor, autoritățile sud-coreene au alocat peste 2,3 miliarde de euro (2,8 trilioane de woni).[4] Fondurile alocate au permis construirea a șase centre competiționale, a satului olimpic, centrului de presă dar și a unei linii de tren de mare viteză care să lege Aeroportul Internațional Incheon de PyeongChang (în jur de 160 km).[4] Mobilitatea participanților a fost un aspect important pentru organizatori, aceștia propunându-și ca accesul la arenele sportive să se facă în cel mult 30 de minute, fiind „cea mai compactă structură din istoria Jocurilor Olimpice”.[4] Au fost operate 8 spații de parcare cu o capacitate totală de aproximativ 10580 de locuri, fiind puse în funcțiune inclusiv 580 de autobuze.[5] Partenerul olimpic Omega, compania care se ocupă de cronometrarea întrecerilor olimpice, a trimis 300 de observatori și peste 230 de tone de echipament la fața locului.[6] De asemenea, Coreea de Sud a utilizat roboți pentru întărirea securității arenelor și instalațiilor sportive care au găzduit competițiile. Opțiunile au variat de la roboți antitero până la mici roboți pentru supraveghere.[7]

Biletele

modificare

Prețurile biletelor pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 au fost anunțate în luna aprilie 2016. În total au fost puse în vânzare 1,8 milioane de bilete de intrare, 30 la sută dintre ele fiind destinate vânzării în afara Coreei de Sud.[8] Cele mai ieftine bilete pentru competițiile individuale au costat aproximativ 17 dolari, însă cele mai scumpe locuri la ceremonia de deschidere au ajuns și până la 1.300 dolari.[8] Pentru probele cu cea mai mare audiență, precum patinajul artistic, hochei pe gheață sau patinaj viteză, biletele au pornit de la prețul de 131 dolari. Prețurile pentru sporturi cum ar fi biatlon și sanie, care rămăseseră relativ necunoscute în țara asiatică, au fost ieftine, în încercarea de a se asigura stadioane pline.[9] Biletele au fost puse în vânzare cu un an înaintea începerii Jocurilor.[8]

Simboluri

modificare

Sigla și motoul

modificare

Sigla a fost lansată pe data de 3 mai 2013 în cadrul unei gale organizată simultan în Pyeongchang și Seul, capitala țării.[10] În aceasta se regăsesc literele din alfabetul hangul ㅍ p și ㅊ ch, sunetele de început ale silabelor cuvântului 평창 Pyeongchang. Primul simbol reprezintă în filozofia coreeană triada dintre rai, pământ și umanitate, iar al doilea simbolizează zăpada și gheața, dar și performanțele „stelare” ale sportivilor.[10] În toate elementele de marketing, cuvântul Pyeongchang a fost stilizat în Camel case pentru a evita confuzia cu Pyongyang, capitala cu un nume asemănător a Coreei de Nord.[11]

Lansarea sloganului Passion. Connected. (română Pasiune. Conectați.) a coincis cu marcarea a 1000 de zile până la debutul Jocurilor.[12] Primul cuvânt îi conferă orașului Pyeongchang statutul de „scenă” a unui festival global unde oamenii experimentează spiritul olimpic în timp ce se bucură de ospitalitatea coreeană. Al doilea cuvânt semnifică deschiderea Jocurilor pentru fiecare generație, de oriunde ar fi aceasta, prin intermediul celor mai noi tehnologii și a convergenței culturale a Coreei.[12]

Mascotele

modificare

Mascotele Jocurilor au fost prezentate în premieră pe 2 iunie 2016.[13] Mascota olimpică, Soohorang, reprezintă un tigru alb. Numele este o combinație dintre cuvintele „Sooho” ce înseamnă „protecție” în limba coreeană și „Rang”, un derivat din cuvântul coreean pentru „tigru” dar și dintr-un cântec tradițional din provincia Gangwon-do.[14] Tigrul este un animal drag culturii coreene.[13]

Medaliile

modificare
 
Prezentarea medaliilor

Medaliile au fost dezvăluite în cadrul unei ceremonii desfășurate la Seul pe 21 septembrie 2017.[15] Creatorul designului este sud-coreeanul Lee Suk-woo. Medaliile sunt inspirate de tradițiile și cultura coreene, iar designul seamănă cu textura unui trunchi de copac. Pe o parte sunt afișate cercurile olimpice iar pe cealaltă sigla Jocurilor din 2018 și evenimentul sportiv. Pe partea laterală sunt înscrisuri în alfabetul hangul. Greutatea medaliilor variază între 493 de grame la cele de bronz și 586 la cele de aur.[15]

Torța olimpică

modificare
 
Torța olimpică la Seul

Flacăra olimpică a fost aprinsă pe 24 octombrie 2017 în situl antic grec al Olympiei. Din cauza vremii nefavorabile, flacăra nu a putut fi aprinsă prin metoda tradițională, a razelor solare. În consecință, s-a apelat la o „flacără de rezervă”, aprinsă în cadrul repetițiilor, lucru ce nu s-a mai întâmplat de la Jocurile din 2000 încoace.[16]

Flacăra olimpică a sosit pe 1 noiembrie în Coreea de Sud, cu 100 de zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor.[17] Aproximativ 7.500 de persoane au fost selecționate pentru a purta flacăra olimpică pe traseul de 2.018 km care a traversat Coreea de Sud.[17] Torța a trecut prin 17 orașe și provincii și a strălucit în locurile cele mai importante din punct de vedere cultural ale Coreei de Sud.

În arena olimpică de la Pyeongchang, flacăra olimpică a fost aprinsă de multipla medaliată olimpică, patinatoarea sud-coreeană Kim Yu-Na.

Jocurile

modificare

Țări participante

modificare

Un număr record de 92 de țări au reușit să califice cel puțin un sportiv la Jocuri, depășind astfel recordul setat la precedenta ediție (88 de CON).[18] Printre țările care au debutat la JO din 2018 se numără: Ecuador, Eritreea, Kosovo, Malaezia și Singapore.[19] Sportivi din alte trei țări – Insulele Cayman, Dominica și Peru – s-au calificat la aceste Jocuri, dar CON au refuzat locurile acordate de către Federația Internațională de Schi (FIS).[20]

În urma unui acord istoric facilitat de către CIO, sportivii din Coreea de Nord calificați la Jocuri au putut trece prin zona demilitarizată coreeană pentru a putea concura în cadrul probelor sportive.[21] În timpul ceremoniei de deschidere, delegațiile celor două țări au defilat împreună sub steagul Drapelul unificării coreene.[22] O echipă unificată a Coreei a concurat, sub codul COR, în cadrul turneului feminin de hochei pe gheață, fiind formată din 12 membri din Coreea de Nord și 23 din Coreea de Sud.[23] De asemenea, cele două țări au participat și separat: Coreea de Sud la toate disciplinele, iar echipa din Nord la patinaj artistic, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin și schi fond.

Rusia a fost suspendată de la JO în urma scandalului de dopaj instituționalizat. Totuși, sportivii care au putut demonstra că au respectat regulamentele în vigoare ale CIO privind politica anti-doping au concurat sub steag olimpic, sub denumirea de „Sportivi Olimpici din Rusia”.[24]

 
Țările participante la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018:

     Țări debutante la Jocurile Olimpice de iarnă

     Țări participante, neaflate la prima participare

Comitetele Olimpice Naționale (CON) care au participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018
CON care au participat în 2014, dar nu și în 2018 CON care au participat în 2018, dar nu și în 2014

Calendar

modificare

Tabelul de mai jos prezintă probele și zilele în care sunt înmânate medalii (culoarea galbenă), probele eliminatorii (culoarea albastră) și ceremonia de deschidere (culoarea verde) și cea de închidere (culoarea roșie) a Jocurilor Olimpice. Datele sunt în conformitate cu Ora Coreei de Sud (UTC+09:00).

CD Ceremonia de deschidere ● Eveniment competițional 1 Eveniment final GD Gală demonstrativă CÎ Ceremonia de închidere
Februarie 8
Jo 		9
Vi 		10
Sâ 		11
Du 		12
Lu 		13
Ma 		14
Mi 		15
Jo 		16
Vi 		17
Sâ 		18
Du 		19
Lu 		20
Ma 		21
Mi 		22
Jo 		23
Vi 		24
Sâ 		25
Du 		Probe
  Ceremonii CD CÎ
  Biatlon 1 1 2 2 1 1 1 1 1 11
  Bob ● 1 ● 1 ● 1 3
  Combinata nordică 1 1 1 3
  Curling ● ● ● ● ● 1 ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● 1 1 3
  Hochei pe gheață ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● 1 ● ● 1 2
  Patinaj artistic ● ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 GD 5
  Patinaj viteză 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 14
  Patinaj viteză pe pistă scurtă 1 1 2 1 3 8
  Sanie ● 1 ● 1 1 1 4
  Sărituri cu schiurile ● 1 1 ● 1 1 4
  Schi acrobatic ● 1 1 ● 1 1 2 ● 1 1 1 1 10
  Schi alpin 1 2 2 1 1 1 2 1 11
  Schi fond 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 12
  Scheleton ● 1 1 2
  Snow-board ● 1 1 1 1 1 1 ● ● 1 3 10
Total probe 0 0 5 6 7 8 4 9 7 9 6 3 5 7 10 4 8 4 102
TOTAL 0 0 5 11 18 26 30 39 46 55 61 64 69 76 86 90 98 102
Februarie 8
Jo 		9
Vi 		10
Sâ 		11
Du 		12
Lu 		13
Ma 		14
Mi 		15
Jo 		16
Vi 		17
Sâ 		18
Du 		19
Lu 		20
Ma 		21
Mi 		22
Jo 		23
Vi 		24
Sâ 		25
Du 		Probe

Sporturi

modificare

La JO au fost incluse 102 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și scheleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.

Clasament pe medalii

modificare
Articol principal: Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018.
Legendă

      Țara gazdă

Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018[25]
 Loc  CON Aur Argint Bronz Total
1   Norvegia (NOR) 14 14 11 39
2   Germania (GER) 14 10 7 31
3   Canada (CAN) 11 8 10 29
4   Statele Unite ale Americii (USA) 9 8 6 23
5   Olanda (NED) 8 6 6 20
6   Suedia (SWE) 7 6 1 14
7   Coreea de Sud (KOR) 5 8 4 17
8   Elveția (SUI) 5 6 4 15
9   Franța (FRA) 5 4 6 15
10   Austria (AUT) 5 3 6 14
11   Japonia (JPN) 4 5 4 13
12   Italia (ITA) 3 2 5 10
13   Sportivi olimpici din Rusia (OAR) 2 6 9 17
14   Cehia (CZE) 2 2 3 7
15   Belarus (BLR) 2 1 0 3
16   China (CHN) 1 6 2 9
17   Slovacia (SVK) 1 2 0 3
18   Finlanda (FIN) 1 1 4 6
19   Marea Britanie (GBR) 1 0 4 5
20   Polonia (POL) 1 0 1 2
21   Ungaria (HUN) 1 0 0 1
  Ucraina (UKR) 1 0 0 1
23   Australia (AUS) 0 2 1 3
24   Slovenia (SLO) 0 1 1 2
25   Belgia (BEL) 0 1 0 1
26   Spania (ESP) 0 0 2 2
  Noua Zeelandă (NZL) 0 0 2 2
28   Kazahstan (KAZ) 0 0 1 1
  Letonia (LAT) 0 0 1 1
  Liechtenstein (LIE) 0 0 1 1
Total 103 102 102 307

Referințe

modificare
  1. ^ „2014 Winter Olympic Games bids”. GamesBids. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Mircea Lazaroniu, ed. (). „Dopaj-JO 2018: Rusia a fost suspendată, dar sportivii săi pot participa sub drapelul olimpic”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Teodor Ciobanu, ed. (). „JO 2018: Coreea de Nord va participa cu 22 de sportivi înscriși la 3 sporturi”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c Mihai Țenea, ed. (). „Seulul investește peste 2,3 miliarde de euro pentru pregătirea Olimpiadei de Iarnă de la PyeongChang 2018 (FOTO)”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „PyeongChang 2018 pregateste 10000 de locuri de parcare”. Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR). . Accesat în . 
  6. ^ „Partenerul olimpic Omega, gata sa trimita 230 tone de echipament pentru PyeongChang 2018”. Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR). . Accesat în . 
  7. ^ Mihai Dragomir (). „Olimpice: Roboții vor asigura securitatea JO 2018 din Coreea de Sud”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b c Mihai Dragomir (). „Olimpice: A început vânzarea de bilete pentru JO 2018, cu exact un an înaintea startului competiției”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ en „Pyeongchang 2018 reveal ticket prices for Winter Olympic Games”. 
  10. ^ a b „PyeongChang 2018 Launches Official Emblem” (în engleză). Comitetul Olimpic Internațional (CIO). . Accesat în . 
  11. ^ Tara Francis Chan (). „Olympics host Pyeongchang changed its name so people would stop confusing it with North Korea's capital” (în engleză). Business Insider. Accesat în . 
  12. ^ a b „PyeongChang 2018 celebrates 1,000 days to go with new slogan” (în engleză). Comitetul Olimpic Internațional (CIO). . Accesat în . 
  13. ^ a b Luminița Turcu (). „"Soohorang" - un tigru alb, mascota Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pyeongchang din 2018”. News.ro. Accesat în . 
  14. ^ PyeongChang 2018 Mascot (în engleză). Comitetul Olimpic Internațional (CIO). Accesat în 5 august 2018.
  15. ^ a b „Olympic Winter Games PyeongChang 2018 medals unveiled” (în engleză). Comitetul Olimpic Internațional (CIO). . Accesat în . 
  16. ^ Vlad Constantinescu (). „Flacăra olimpică pentru JO de iarnă de la PyeongChang a fost aprinsă oficial”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ a b Mihai Dragomir (). „JO 2018: Flacăra olimpică a sosit în Coreea de Sud (GALERIE FOTO)”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Mihai Dragomir (). „JO 2018: Jocurile de la PyeongChang, cele mai mari din istoria Olimpiadelor de iarnă”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „6 New National Olympic Committees Welcomed to Winter Olympics for the First Time” (în engleză). pyeongchang2018.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  20. ^ „Qualification Systems for XXII Olympic Winter Games, PyeongChang 2018 Alpine skiing” (PDF) (în engleză). Federația Internațională de Schi (FIS). . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  21. ^ „Pyeongchang 2018: Athletes to travel through demilitarised zone” (în engleză). BBC News. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  22. ^ Luminița Turcu (). „Coreea de Nord și Coreea de Sud: Sportivii au defilat sub același drapel la JO”. News.ro. Accesat în . 
  23. ^ Adrian Drăguț (). „JO 2018: Cele două Corei vor avea echipă comună de hochei pe gheață feminin la PyeongChang”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Luminița Turcu (). „CIO a suspendat Rusia de la JO de la PyeongChang, dar unii sportivi vor putea evolua sub drapel neutru”. News.ro. Accesat în . 
  25. ^ PYEONGCHANG 2018 (în engleză), olympics.com

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 la Wikimedia Commons


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jocurile_Olimpice_de_iarnă_din_2018&oldid=15900331