Johann Friedrich, Elector de Saxonia

Johann Friedrich I
Portret de Lucas Cranach cel Bătrân, 1531.
Date personale
Născut	30 iunie 1503(1503-06-30) Torgau, Electoratul Saxonia, Sfântul Imperiu Roman
Decedat	3 martie 1554 (50 de ani) Weimar, Electoratul Saxonia, Sfântul Imperiu Roman
Înmormântat	St. Peter und Paul[*]​
Părinți	John, Elector of Saxony[*]​ Sophie of Mecklenburg[*]​
Frați și surori	John Ernest, Duke of Saxe-Coburg[*]​ Maria of Saxony, Duchess of Pomerania[*]​
Căsătorit cu	Sybille de Cleves
Copii	Johann Friedrich al II-lea, Duce de Saxonia Johann Wilhelm, Duce de Saxa-Weimar Johann Friedrich al III-lea, Duce de Saxa-Gotha
Cetățenie	Germania
Religie	Luteranism
Ocupație	aristocrat[*]​
Apartenență nobiliară
Titluri	duce
Familie nobiliară	Casa de Wettin linia ernestină
Elector de Saxonia
Domnie	16 august 1532 – 24 aprilie 1547
Predecesor	Johann
Succesor	Maurice
Duce de Saxonia
Domnie	24 aprilie 1547 – 3 martie 1554
Predecesor	Maurice
Succesor	Johann Friedrich II
Landgraf de Turingia
Domnie	16 august 1532 – 24 aprilie 1547
Predecesor	Johann
Succesor	Johann Ernest

Johann Friedrich I (30 iunie 1503 – 3 martie 1554), numit Johann cel Mărinimos, a fost Elector de Saxonia și șeful Confederației protestante a Germaniei, "Campion al Reformei".

Biografie

Johann Friedrich a fost fiul cel mare al Electorului Johann și a primei lui soții, Sophie de Mecklenburg-Schwerin. Mama lui a murit la 14 zile după nașterea sa, la 12 iulie 1503. El a primit educație de la George Spalatin, care era prietenul și consilierul lui Martin Luther și, prin urmare, la școla lui Spalatin, Johann a dezvoltat devotamentul față de învățăturile lui Martin Luther. Cunoștințele sale de istorie au fost cuprinzătoare iar biblioteca sa, care conținea toate științele, a fost una dintre cele mai mari din Germania.

Johann Friedrich I

El a cultivat o relație personală cu Martin Luther, începând să corespondeze cu el în zilele când bula de excomunicare a fost aruncată împotriva reformatorului și a devenit un adept convins al lui Luther.
Cu viu interes a observat dezvoltarea mișcării reformatoare. El a citit cu nerăbdare scrierile lui Luther, a cerut tipărirea completă a primei ediții a operelor sale și în ultimii ani ai vieții sale a promovat elaborarea ediției Jena.

Influența luteranismul la curtea lui Johann Friedrich a fost vizibilă, de asemenea, prin traducerea de către Veit Warbeck a romanței frenceze Magelone, realizată în pregătirea căsătoriei lui Johann Friedrich în 1527; elementele catolice au fost suprimate.

Tatăl său l-a introdus în afacerile politice și diplomatice ale timpului și el a condus primele negocierile privind un tratat cu Hesse în Kreuzburg și Friedewald. A luat parte în mod activ la tulburările cauzate de afacerea Pack și Luther a fost recunoscător pentru eforturi sale, în ciuda tinereții sale, pentru menținerea păcii.

În 1532, Johann Friedrich i-a succedat tatălui său ca elector. La început el a domnit cu fratele său vitreg, Johann Ernest, însă în 1542 a devenit singurul conducător.

El a consolidat Biserica Luterană de stat prin instituirea unui Consistoriu electoral (1542). Când a izbucnit războiul în Schmalkaldic (1546), el a mărșăluit spre sud, în capul trupelor sale, dar invazia neașteptată a țării sale de către vărul său Ducele Maurice l-a obligat să se întoarcă. El a reușit să recucerească cea mai mare parte a bunurilor sale și să-l respingă pe Maurice, dar brusc împăratul s-a grăbit spre nord și l-a surprins pe elector. Bătălia de la Mühlberg din 24 aprilie 1547 i-a dispersta armata. El a fost rănit pe partea stângă a feței, rană care i-a lăsat o cicatrice urâtă de la ochi în jos pe obraz. A fost luat prizonier de Carol al V-lea și trimis în exil la Worms.

A fost eliberta la 1 septembrie 1552. ălătoria lui spre casă a fost un marș triumfal. A îndepărtat guvernului de la Weimar și a reformat condițiile țării sale, dar a murit în termen de doi ani. De o atenție specială din partea lui s-a bucurat Universitatea de la Jena. A murit la Weimar, Germania. la vârsta de 50 de ani.