Wikipedia

Papa Francisc

primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731–741)
(Redirecționat de la Jorge Mario Bergoglio)
Papa Francisc
Date personale
Nume la naștereJorge Mario Bergoglio Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Flores⁠(d), Buenos Aires, Argentina[6] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[7][8][9][6][10] Modificați la Wikidata
Domus Sanctae Marthae, Vatican[11] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[12] (accident vascular cerebral[13]) Modificați la Wikidata
PărințiMario José Bergoglio[*]​
Regina María Sívori[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Vatican
 Argentina
Religiecatolicism[14] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot romano-catolic[*]​
chimist
scriitor
teolog[*]​
predicator
duhovnic[*]​
pastor[*][[pastor (person dedicated to pastoral care in a religious context, especially Christian)|​]]
episcop romano-catolic[*]​
episcop catolic[*]​
politician
autor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă[15][16]
limba italiană[16]
limba latină[16]
limba germană
limba franceză
limba portugheză
limba engleză
Latina ecleziastică Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat13 martie 2013
Final de pontificat21 aprilie 2025
PredecesorBenedict al XVI-lea
Succesor–
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, n. , Flores⁠(d), Buenos Aires, Argentina – d. , Domus Sanctae Marthae, Vatican) a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. A fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741).[17][18] De asemenea, a fost primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.

Viața

modificare
 
Jorge Mario Bergoglio (al patrulea băiat din stânga, în rândul al treilea de sus) la vârsta de 12 ani, Colegiul Salezian (1948-1949)

Jorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

Unul din formatorii spirituali ai lui Bergoglio a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat din Ucraina, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.[19]

La conclavul din 2005 Bergoglio a obținut în conformitate cu informațiile din presă - care se bazează pe declarațiile anonime ale unui cardinal - zece voturi în primul tur de scrutin, 35 în al doilea și 40 în al treilea.[20] Papa Francisc a fost ales la conclavul din 2013 cu cel puțin 77 de voturi din 115.[21] Conform unor surse ar fi întrunit consensul mai multor fracțiuni din conclav, ceea ce a dus la alegerea sa cu peste 90 de voturi din totalul de 115.[22]

Cariera ecleziastică

modificare
Sfântul Scaun
 

Acest articol este parte a seriei:
Politica și guvernul
Vaticanului

vizualizare • discuție • modificare

Iezuit

modificare

Jorge Mario Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus la 11 martie 1958 și a studiat pentru a deveni preot la seminarul iezuit în cartierul Villa Devoto din Buenos Aires. În 1960 Bergoglio a obținut o licențiere în filosofie de la Colegiul Maximo San Jose din San Miguel; în 1964 și 1965, a predat literatura și psihologia la Colegio de la Inmaculada, un liceu în provincia Santa Fe, Argentina, iar în 1966 el a predat cursuri de același fel la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

A fost hirotonit preot în data de 13 decembrie 1969.

Episcop

modificare

În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. Consacrarea sa episcopală a avut loc în data de 27 iunie 1992. În data de 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires. La 6 noiembrie 1998 i-a fost încredințată suplimentar jurisdicția episcopală asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.[23][24] Credincioșii din Argentina aparținători Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au din 1968 episcop propriu, sufragan (subordonat) arhiepiscopului de Buenos Aires.[25] Între 2009-2011 episcop al ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop de Kiev-Halici.

Cardinal

modificare

În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.

Una dintre problemele delicate care au tensionat extrem relația dintre guvernul argentinian și cardinalul Jorge Mario Bergoglio[26] a fost cea a căsătoriei între persoane de același sex. La 9 iulie 2010, cu o zi înainte de aprobarea unei legi care să permită această căsătorie, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a emis o notă în care proiectul legislativ, care prevedea că homosexualii s-ar putea căsători și ar putea adopta copii, era calificat ca „un război distructiv contra planului lui Dumnezeu”.[27][28]

Președintele Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner, a acuzat în termeni duri campania cardinalului Bergoglio împotriva legiferării căsătoriei între persoane de același sex, care a fost dezbătut în parlament. Cristina Fernández de Kirchner a apreciat poziția Bisericii ca aparținând „epocii medievale și Inchiziției”.[29]

Sergio Rubin, biograful lui Jorge Mario Bergoglio, a reținut poziția nuanțată a acestuia încă din timpul în care a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Astfel, arhiepiscopul Bergoglio s-a pronunțat în 2010 pentru uniunile civile între persoanele de același sex drept o soluție de compromis.[30] Conform aceleiași surse, cei mai mulți episcopi argentinieni nu au aderat la soluția preconizată de arhiepiscop.[31]

Papă

modificare
 
Papa Francisc în 2013

La 13 martie 2013, la ieșirea din conclavul însărcinat să-l aleagă pe succesorul papei demisionar Benedict al XVI-lea, cardinalul protodiacon Jean-Louis Tauran a pronunțat celebra formulă Habemus papam[32], anunțând lumii alegerea cardinalului Jorge Mario Bergoglio sub numele de Francisc. În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore și s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliștii din data de 16 martie 2013 a arătat că și-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.[33] Cu aceeași ocazie a spus că i s-a sugerat să-și ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.

Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.[34][35] La această slujbă a participat și patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Prezența patriarhului de Constantinopol a constituit o premieră pentru epoca modernă.[36]

Ca și conducător al Bisericii Catolice, Papa Francisc a adoptat un ton mult mai conciliant față de predecesorii săi în ceea ce privește minoritățile sexuale.[37] În iulie 2013, declarația sa televizată „Cine sunt eu să judec?” a fost relatată pe larg în presa internațională, devenind una dintre cele mai faimoase declarații ale sale privind persoanele LGBTQ.[38] În alte declarații publice, Francisc a subliniat necesitatea de a accepta și sprijini persoanele LGBTQ, și a denunțat legile care incriminează homosexualitatea.[39][40] Deși a reiterat învățătura catolică tradițională conform căreia căsătoria este între un bărbat și o femeie, el a susținut uniunile civile ca protecție juridică pentru cuplurile de același sex.[41][42]

În data de 25 mai 2014, la 50 de ani de la întâlnirea istorică dintre patriarhul Athenagoras și papa Paul al VI-lea la Ierusalim, papa Francisc s-a întâlnit, tot la Ierusalim, cu patriarhul Bartolomeu.[43][44]

În ziua de 12 februarie 2016 papa Francisc a avut o întâlnire cu patriarhul Chiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei,[45] în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina.[46]

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, papa Francisc a luat diverse inițiative pentru a promova pacea.[47] Papa Francisc a trimis doi cardinali de rang înalt, Konrad Krajewski și Michael Czerny, cu ajutor umanitar în Ucraina.[48] Pe 25 martie 2022 papa Francisc a invocat ocrotirea Maicii Domnului atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina.[49]

Diverse

modificare
 
Papa Francisc la Șumuleu Ciuc (1 iunie 2019)

Papa Francisc vorbea cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana - limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care și-a redactat teza de filosofie.[50][51] Poseda noțiuni de limbă portugheză. În domeniul literar Jorge Bergoglio aprecia cel mai mult scriitorii Friedrich Hölderlin, Jorge Luis Borges și Feodor Mihailovici Dostoievski. Îi plăceau de asemenea filmele neorealismului italian. Iubea fotbalul și era susținătorul echipei argentiniene San Lorenzo de Almagro din Primera División de Argentina.[52]

La 24 noiembrie 2017 papa Francisc a fost ales membru de onoare al Academiei Române.[53]

În perioada 31 mai-2 iunie 2019 a avut loc vizita papei Francisc în România, sub genericul „Să mergem împreună!”.[54] În data de 2 iunie 2019 a prezidat pe Câmpia Libertății din Blaj slujba de beatificare a episcopului Valeriu Traian Frențiu și a însoțitorilor acestuia, morți în închisorile comuniste.[55]

Pe 14 februarie 2025, Papa a fost internat la un spital din Roma cu probleme respiratorii. De Paște, l-a primit din pat pe Vicepreședintele American JD Vance.[necesită citare]

Pe 21 aprilie 2025, Suveranul Pontif a încetat din viață. În cei 12 ani la conducerea Vaticanului, Papa a suferit de mai multe probleme de sănătate care i-au afectat viața, justificându-și astfel cauzele decesului. [56]

Operă

modificare
  • Meditaciones para religiosos, Diego de Torres, Buenos Aires 1982, ISBN 9500210002.
  • Reflexiones sobre la vida apostólica, Diego Torres, Buenos Aires 1987, ISBN 950-09210-07-2.
  • Reflexiones de esperanza, Ediciones Universidad del Salvador, Buenos Aires 1992.
  • Diálogos entre Juan Pablo II y Fidel Castro, Dir. y coor. por Jorge Mario Bergoglio. Buenos Aires 1998, ISBN 978-987-507-074-5.
  • Educar: exigencia y pasión desafíos para educadores cristianos. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2003, ISBN 9505124570.
  • Ponerse la patria al hombro : memoria y camino de esperanza. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2004, ISBN 9505125119
  • La nación por construir : utopía, pensamiento y compromiso : VIII Jornada de Pastoral Social. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2005, ISBN 9505125461
  • Corrupcion y Pecado. Algunas reflexiones en torno al tema de la corrupcion. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2006, ISBN 978-950-512-572-2
  • Sobre la acusación de sí mismo, 2006
  • El verdadero poder es el servicio. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2007
  • Jorge Mario Bergoglio, Abraham Skorka: Sobre el Cielo y la Tierra. Editorial Sudamericana, Buenos Aires 2010, ISBN 9789500732932 [57]
  • Nosotros como ciudadanos, nosotros como pueblo : hacia un bicentenario en justicia y solidaridad 2010-2016. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2011, ISBN 9789505127443.
  • Mente abierta, corazón creyente, 2012

Titluri și blazon

modificare
  •  
    Stema cardinalului Bergoglio
  •  
    Stema papei Francisc

Note

modificare
  1. ^ Franciskus, Nationalencyklopedin, accesat în  
  2. ^ Papež František, Česko-Slovenská filmová databáze 
  3. ^ Francis I pope, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ BeWeB, accesat în  
  5. ^ „Papa Francisc”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Le pape François est mort en ce jour de lundi de Pâques à l’âge de 88 ans 
  7. ^ Pope Francis has died on Easter Monday at age of 88 (în engleză), Vatican News, , accesat în  
  8. ^ Pope Francis has died, the Vatican says (în engleză), Sky News, accesat în  
  9. ^ Le pape François est mort (în franceză), Le Monde, , accesat în  
  10. ^ Muerre'l Papa Francisco a los 88 años (în asturiană), Europa Press, accesat în  
  11. ^ Pope Francis has died on Easter Monday aged 88 - Vatican News (în engleză), Vatican News[*][[Vatican News (News portal of the Holy See)|​]], , accesat în  
  12. ^ https://www.infobae.com/espana/2025/04/21/muere-el-papa-francisco-a-los-88-anos/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ https://roma.corriere.it/cronaca/diretta-live/25_aprile_21/reazioni-morte-papa.shtml  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  15. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  16. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  17. ^ „Argentinier Bergoglio neuer Papst”. orf.at. . Accesat în . 
  18. ^ Rachael Donadio (). „The New Pope: Bergoglio of Argentina” (în engleză). The New York Times. Accesat în . 
  19. ^ Shkodziska, Oksana (). „Patriarch Sviatoslav: Newly Elected Pope Knows Greek Catholic Church, its Liturgy and Spirituality”. Religious Information Service of Ukraine. Accesat în . 
  20. ^ Il diario segreto dell'ultimo conclave Arhivat în , la Wayback Machine., La Stampa, 27 iulie 2011. Accesat la 27 iulie 2011.
  21. ^ Jorge Mario Bergoglio becomes pope Francis, articol pe pagina web The Independent din 13 martie 2013, verificat în 13 martie 2013.
  22. ^ Einigung mehrerer Fraktionen, orf.at, 16 martie 2013.
  23. ^ Ordinariatul credincioșilor de rit răsăritean din Argentina
  24. ^ Papa Francisc și calea simplității, bru.ro, 14 martie 2013.
  25. ^ Eparhia Sf. Maria a Ucrainenilor din Buenos Aires
  26. ^ «Matrimonio gay: La carta completa de Bergoglio a las monjas carmelitas», Arhivat în , la Wayback Machine. articol în periodicul Rioja Ya.
  27. ^ «Bergoglio convocó a una “guerra de Dios” contra el matrimonio gay» articol pe pagina web LaVoz901.com.ar.
  28. ^ [1] articol pe pagina web New York Times din 13 iulie 2010, verificat în 13 martie 2013.
  29. ^ «Cristina comparó campaña de la Iglesia contra el matrimonio homosexual con la Inquisición, articol în periodicul El Día, din 12 iulie 2010.
  30. ^ On Gay Unions, a Pragmatist Before He Was a Pope, New York Times, 19 martie 2013.
  31. ^ Idem.
  32. ^ În română: „Avem papă.”
  33. ^ Mi chiamo Francesco perché vorrei una Chiesa povera, radiovaticana.va, 16 martie 2013.
  34. ^ Francisc a primit însemnele papale și și-a început oficial pontificatul Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres, 19 martie 2013.
  35. ^ Întronizarea papei Francisc, Mediafax, 19 martie 2013.
  36. ^ Slujba de inaugurare a pontificatului papei Francisc[nefuncțională], tvr.ro, 19 martie 2013.
  37. ^ Molloy, Parker Marie (). „Op-ed: Pope Francis Has Not Made Good on Transgender Rights”. The Advocate (în engleză). Accesat în . 
  38. ^ „Pope Francis reportedly tells gay man: "God made you like this and he loves you"”. CBS News (în engleză). . Accesat în . 
  39. ^ „The AP Interview: Pope says homosexuality not a crime”. Associated Press (în engleză). . Accesat în . 
  40. ^ Pullella, Philip (). „Pope Francis says laws criminalising LGBT people are a 'sin' and an injustice”. Reuters. Accesat în . 
  41. ^ „Pope Francis calls for civil union law for same-sex couples, in shift from Vatican stance”. Catholic News Agency (în engleză). . Accesat în . 
  42. ^ „Same-sex civil unions 'good and helpful to many', says Pope Francis”. Euronews (în engleză). . Accesat în . 
  43. ^ Patriarhul Bartolomeu despre apropiata întâlnire cu papa Francisc la Ierusalim
  44. ^ Papa Francisc și patriarhul Bartolomeu au semnat la Ierusalim o declarație comună Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres, 25 mai 2014.
  45. ^ Pope and Patriarch call for an end to terrorism and persecution of Christians
  46. ^ Joint Declaration of Pope Francis and Patriarch Kirill
  47. ^ Pullella, Philip (), „Departing from protocol, pope goes to Russian embassy over Ukraine”, Reuters (în engleză), accesat în  
  48. ^ Pullella, Philip; Balmer, Crispian (), „Pope Francis says 'rivers of blood' flowing in Ukraine war”, Reuters (în engleză), accesat în  
  49. ^ „Papa Francisc: Omenirea se schimbă dacă inima noastră se schimbă (VIDEO RO) - Vatican News”. www.vaticannews.va. . Accesat în . 
  50. ^ Pope Francis: 13 key facts about the new pontiff. The Guardian, 2013-03-13. Actualizat la 2013-03-13. (en)
  51. ^ Jorge Mario Bergoglio: Der neue Papst im Steckbrief. Spiegel-Online.de, 2013-03-13. Actualizat la 2013-03-13.
  52. ^ dpa: Kirchen - Papst: Franziskus: Stiller und streitbarer Jesuit aus Buenos Aires, sueddeutsche.de verificat pe 13 martie 2013
  53. ^ Biroul de presă al Academiei Române (). „Alegeri la Academia Română - 5 titularizări. Papa Francisc ales membru de onoare”. Comunicate de presă 2017. Accesat în . 
  54. ^ Papa Francisc în România: agenda călătoriei apostolice din zilele 31 mai–2 iunie 2019, vaticannews.va, 25 martie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
  55. ^ Să duceți lumina Evangheliei ca acești Fericiți: Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj, vaticannews.va, 2 iunie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
  56. ^ „Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Anunțul oficial al Vaticanului”, Pro TV, , accesat în  
  57. ^ Papa Francisc, în cartea „Despre cer și pământ“: „Banii mânjiți de sânge nu se pot accepta“, 28 aprilie 2014, Medeea Stan, Adevărul, accesat la 29 aprilie 2014

Bibliografie

modificare
  • 2010: Cardinal Argentin: Jorge Mario Bergoglio, Leonardo Sandri, Estanislao Esteban Karlic, Eduardo Francisco Pironio, Ral Primatesta, Livres Groupe, ISBN 978-1159403461

Legături externe

modificare
  Portal Creștinism
  Portal Argentina
  Portal Italia
  Portal Vatican


Predecesor:
papa Benedict al XVI-lea 		Francisc
2013 - 2025 		Succesor:
'


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Papa_Francisc&oldid=16939324